Un studiu recent al cercetătorilor de la London School of Economics evidențiază faptul că îndepărtarea telefonului mobil nu este suficientă pentru a reduce procrastinarea.

Participanții la experiment au continuat să se distragă, apelând la alte surse de atenție, precum utilizarea computerului.

Concluziile studiului sugerează că problema nu rezidă în existența dispozitivelor, ci în modul în care acestea sunt integrate în rutina zilnică.

Maxi Heitmayer, coautor al studiului publicat în „Frontiers in Computer Science”, afirmă că dezbaterea ar trebui să se concentreze pe utilizarea, nu pe dispozitivele în sine.

„Problema nu este telefonul inteligent, ci aplicațiile care creează și consolidă obiceiuri dăunătoare”, a declarat Heitmayer.

Pentru a analiza acest fenomen, cercetătorii au recrutat 22 de voluntari cu vârste cuprinse între 22 și 31 de ani și i-au supus unui test de productivitate pe parcursul a două zile consecutive.

Fiecare participant a fost plasat într-o cameră izolată fonic, unde și-a desfășurat activitățile zilnice de lucru timp de cinci ore. Într-o zi, telefonul era plasat pe birou, iar în cealaltă zi, la o distanță de aproximativ 1,5 metri, conform unei publicații specializate.

Reducerea accesului la telefon nu a sporit productivitatea

Rezultatele au arătat că, deși participanții au folosit telefonul mai rar atunci când acesta era mai departe, acest lucru nu a dus la o creștere a timpului destinat muncii.

În schimb, voluntarii au petrecut mai mult timp navigând pe internet sau folosind alte aplicații pe computere. În medie, timpul efectiv de muncă a fost de 3,5 ore, iar activitățile recreative au reprezentat 1,3 ore, indiferent de localizarea telefonului.

Heitmayer explică că aplicațiile moderne sunt concepute să capteze și să mențină atenția utilizatorilor pentru cât mai mult timp posibil. „Este o luptă inegală în fiecare zi, în care companiile mari profită de incapacitatea noastră de a rezista tentației”, a subliniat cercetătorul.

Cum putem contracara dependența de dispozitive?

Experții avertizează că aplicațiile și rețelele de socializare sunt concepute să exploateze mecanismele psihologice umane, determinând utilizatorii să revină pentru noi conținut sau recompense digitale. Această tendință poate afecta semnificativ concentrarea, productivitatea și bunăstarea.

Pentru a contracara acest fenomen, cercetătorii propun strategii precum programarea unor perioade fără notificări, utilizarea modului „Nu deranjați” în timpul activităților productive și formarea unor obiceiuri conștiente de gestionare a timpului petrecut pe dispozitive.

În plus, Heitmayer subliniază necesitatea unor norme mai stricte pentru dezvoltatorii de aplicații, în special în privința protecției utilizatorilor tineri.

„Dispozitivele moderne sunt instrumente extrem de utile, dar impactul lor asupra comportamentului și sănătății mintale nu poate fi ignorat”, concluzionează cercetătorul.

Studiul evidențiază importanța înțelegerii obiceiurilor digitale și a implementării unor măsuri active pentru limitarea dependenței de tehnologie, în vederea îmbunătățirii productivității și concentrării.