Lidera partidului de extremă dreaptă din Franța a declarat că decizia judecătorească din Paris este o „decizie politică” menită să o excludă din cursa pentru președinție în 2027. Conform afirmațiilor sale, milioane de francezi sunt „împotriva” acestei hotărâri, relatează cotidianul francez Le Figaro.

Jordan Bardella, considerat un posibil candidat la președinție în 2027, a denumit pe platformele online hotărârea Curții din Paris o „execuție” a „democrației franceze”.

O încălcare a „statului de drept”

În opinia liderului de extremă dreaptă, hotărârea este o mișcare strategică, menită să blocheze candidatura sa.

„În Franța, un recurs solicită suspendarea unei hotărâri, iar cazul se redeschide, dar în acest caz, președintele (instanței) m-a declarat imediat neeligibilă, pentru a mă împiedica să candidez”, a susținut ea.

Totodată, liderul francez a criticat decizia, considerând-o o încălcare a „statului de drept” și a dreptului de contestație.

„În această seară, milioane de francezi sunt indignați, profund indignați, să vadă că în Franța, țara drepturilor omului, judecătorii aplică practici considerate a fi specifice regimurilor autoritare”, a spus ea, declarând că a fost condamnată „fără temei”.

Le Pen nu își retrage candidatura

Le Pen, considerată favorită în sondajele de opinie pentru alegerile din 2027, vede 31 martie 2025 ca o „zi nefastă” pentru democrația franceză. Ea susține că milioane de alegători vor fi privați de candidatul lor preferat.

În lipsa candidaturii sale, Jordan Bardella ar putea fi o alternativă, fiind descris de lidera de extremă dreaptă ca un „talent extraordinar”. Totuși, ea speră ca partidul ei să nu îl utilizeze „mai devreme decât este necesar”, precizând ferm că nu se va retrage.

„O cale există, chiar dacă e îngustă”, a afirmat ea. Bazată pe sprijinul „milioanelor de francezi care au avut încredere în ea”, Marine Le Pen a declarat că nu este dispusă să accepte o astfel de negare a democrației.

Ea susține că condamnarea sa nu va afecta în niciun fel angajamentul său politic.

Verdictul împotriva liderului de extremă dreaptă din Franța a stârnit reacții internaționale. Susținătorii săi acuză o „elită interesată” că încearcă să o elimine din politică prin intermediul instanțelor, văzând în decizie o „declarație de război” dinspre Bruxelles.

Prim-ministrul maghiar, Viktor Orbán, a reacționat pe X: „Eu sunt Marine”. Orbán este un apropiat aliat al lui Le Pen. Partidul său, Fidesz, alături de partidul naționalist de dreapta al lui Le Pen, Rassemblement National, formează coloana vertebrală a grupului de extremă dreaptă „Patrioții pentru Europa”, al treilea ca mărime din Parlamentul European.

Și Matteo Salvini, vicepremierul italian și liderul partidului Lega, a criticat decizia, considerând-o o manevră politică.

Marine Le Pen, în vârstă de 56 de ani, a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare. Restul pedepsei ar putea fi executat sub formă de arest la domiciliu. De asemenea, a fost amendată cu 100.000 de euro și nu poate ocupa funcții publice timp de cinci ani.