România a intrat oficial în recesiune, anunțată vineri de Institutul Național de Statistică (INS), după ce economia a înregistrat scăderi consecutive în două trimestre. În perioada iulie-decembrie 2025, când Ilie Bolojan a fost premier, PIB-ul a înregistrat o scădere, generând reacții politice și publice din partea susținătorilor și opoziției.

Reacții politice la anunțul recesiunii

Premierul Ilie Bolojan a fost acuzat de diferiți lideri ai opoziției de impact negativ asupra economiei. Vicepreședintele PNL pentru București și Ilfov, Hubert Thuma, l-a criticat pe Bolojan, afirmând că el „vrea userizarea PNL”, iar fostul președinte Crin Antonescu l-a numit „veritabil userist”. Rareș Bogdan a spus că premierul pare mai preocupat să mulțumească „un alt partid” decât propriul său partid.

Reacții din partea USR

Din partea USR, au venit mai multe apărări pentru Bolojan decât din partea PNL. Nicușor Dan, președintele USR și primar al Capitalei, a cerut „echilibru” în declarații, când a fost informat despre declinul economic. Fostul ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui, și ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, au susținut că măsurile guvernamentale nu sunt cauza principală a recesiunii. Pîslaru, economist cu studii la London School of Economics, Harvard și Universitatea din Viena, a afirmat că Bolojan a fost susținut în activitatea sa cu meriție.

Ministerul Apărării, Radu Miruță, a considerat că ceea ce face Bolojan este „tratamentul de care România are nevoie”. Fostă ONG-istă apropriată USR, vicepremiera Oana Gheorghiu, a declarat că „există un efort real pentru a pune ordine în modul de cheltuire a banilor publici”, efort susținut de premierul Bolojan. De asemenea, consilierul său, Vlad Gheorghe, fost userist și devenit independent, a fost recent numit pentru a consilia guvernul.

Lipsa reacțiilor în interiorul PNL și pozițiile externe

Liderii PNL din conducere au păstrat tăcerea la început, evitând declarații publice. Ex-președintele Ludovic Orban a menționat că recesiunea tehnică nu rezultă doar din ultimele luni, ci și din trendul descendent al ultimilor patru ani. El a precizat că Bolojan a preluat guvernarea într-un moment dificil, cu România amenințată de retrogradare și posibilă prăbușire economică, și că, deși nu a fost de acord cu toate măsurile luate, susține voința premierului de a redresa situația.

Implicațiile politice ale reacțiilor

Reacțiile din partea USR au fost mai vehemente decât cele ale PNL. Liderii liberali, precum Orban, au evitat să comenteze direct situația. În schimb, promovarea apărării lui Bolojan s-a concentrat pe susținerea eforturilor de stabilizare economică și pe criticile aduse măsurilor de austeritate, considerate de alții drept cauze ale scăderii economice.

În context, analiștii și politicienii din opoziție continuă să adapteze discursul, în timp ce coaliția de guvernare, condusă de Ilie Bolojan, se confruntă cu un climat politic tensionat. România se află în recesiune după două trimestre consecutive de declin economic, date anunțate oficial de INS, iar efectele asupra scenei politice rămân în dialectică, în absența unor reacții oficiale din partea parlamentarilor PNL.