Contextul politic
OpenMinds a colaborat cu peste 30 de guverne și organizații internaționale, inclusiv Ucraina și țări membre NATO, pentru a contracara influența autoritară.
O analiză a alegerilor prezidențiale din România, anulate în decembrie 2024 de Curtea Constituțională, a relevat un posibil amestec al unui „actor statal” în creșterea popularității candidatului Călin Georgescu, în special pe o platformă de socializare.
Anularea alegerilor a dus la proteste și instabilitate politică. Georgescu, poreclit „Mesia TikTok”, nu a mai putut candida la următoarele alegeri din 2025.
În ciuda interdicției, Georgescu a rămas o figură influentă. Adepții săi au organizat demonstrații, acuzând guvernul de abuzuri. Într-un interviu recent, Georgescu a susținut că țara ar putea fi folosită de NATO ca punct strategic pentru un potențial conflict.
O personalitate influentă a criticat această decizie de interzicere, în timp ce un oficial rus a apreciat acțiunea politică ca neconformă.
Un alt lider politic, George Simion, pare să capete importanță în spațiul public. Simion este vizat de restricții de deplasare din cauza unor acțiuni considerate ostile integrității teritoriale a unor state vecine.
Rețeaua Telegram în România
Deși nu este cea mai folosită platformă socială în România, Telegram este accesată de 26% dintre români măcar o dată pe lună, după date furnizate de o firmă de consultanță.
OpenMinds a identificat 202 canale în limba română pe Telegram, grupate în diferite categorii:
- Canale de dreapta și anti-UE
- Canale cu conținut conspirativ
- Canale locale pro-Kremlin
- Canale media relativ neutre și agregatoare de știri
- Canale religioase
Propaganda pro-Kremlin
Cercetarea a identificat 48 de canale de propagandă rusească, reprezentând o pondere de 24% din rețeaua analizată. Acestea au reluat constant conținut propagandistic de la începutul conflictului.
În total, OpenMinds a identificat peste 4.000 de republici unic ale unor articole de propagandă rusești, cu o medie de 103 pe lună.
Atitudinea față de candidați
Analiza sentimentelor a arătat o atitudine relativ neutră față de George Simion. Criticile s-au concentrat asupra unor figuri politice anterioare.
Canalele pro-Kremlin au prezentat o abordare consistentă în narațiunile lor despre atât Simion, cât și despre instituțiile sistemului.
O temă des întâlnită în canalele analizate a fost acuzația de transformare a României într-o „dictatură”, un argument care se suprapune cu poziția unor oficiali ruși.
