„În conformitate cu articolul 71 din Constituția Republicii Letonia, solicit reexaminarea legii privind retragerea din Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, a declarat el într-o conferință de presă.

Într-o scrisoare adresată președintelui Parlamentului, Daiga Mieriņa, Rinkēvičs a amintit că în Letonia, Convenția a intrat în vigoare abia la 1 mai 2024, iar la mai puțin de doi ani, Saeima a aprobat în regim de urgență și în doar două ședințe o lege pentru retragerea țării din acest acord internațional, conform agenției EFE.

El a subliniat că „retragerea Letoniei dintr-o convenție a Consiliului Europei referitoare la protecția drepturilor fundamentale ar crea un precedent” în Europa „care ar putea afecta stabilitatea cadrului juridic european”.

De asemenea, liderul statului a accentuat că Letonia ar fi primul membru UE care se retrage dintr-un tratat internațional privind drepturile omului, „impunând o analiză amănunțită a compatibilității acestei decizii cu principiul cooperării loiale stabilit în Tratatul Uniunii Europene, precum și cu egalitatea de gen” prevăzut în același tratat.

Adoptarea legii în Parlamentul leton

Parlamentul a aprobat legea joi seara, după o dezbatere intensă, cu 56 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri, privind retragerea țării baltice din convenție — în ciuda faptului că, cu o zi înainte, aproximativ 5.000 de persoane au protestat la Riga împotriva acestei măsuri, într-o manifestație descrisă de presa locală ca fiind una dintre cele mai mari din ultimii ani.

Decizia Parlamentului a generat reacții negative din partea mai multor state membre ale Uniunii Europene (inclusiv Spania), a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Theodoros Rousopoulos, precum și din partea unor organizații non-guvernamentale precum Amnesty International, și a unei părți a societății letone, care a anunțat o nouă demonstrație pentru joi.

Într-o scrisoare transmisă Parlamentului, Rinkēvičs a menționat că a primit numeroase mesajele, atât înainte, cât și după adoptarea legii, în care se solicita reanalizarea actului legislativ de către Saeima.

„Majoritatea expeditorilor subliniază că adoptarea acestei legi creează incertitudine juridică, slăbește încrederea în instituțiile statului și afectează mecanismele de protecție a drepturilor omului în Letonia”, a afirmat el.

Numeroase semnături pentru reevaluarea legislației

Pe lângă scrisori, aproximativ 60.000 de cetățeni letoni au semnat o petiție pentru reconsiderarea legii, a precizat președintele.

Rinkēvičs a recunoscut că Saeima are competența de a decide retragerea Letoniei dintr-un tratat internațional ratificat, însă a avertizat că nu s-a realizat o „evaluare adecvată a poziției Guvernului”, care trebuie să aplice convenția.

Șeful statului a amintit că Guvernul nu doar că a susținut rămânerea Letoniei în convenție, ci a respins explicit idea retragerii și a arătat că datele guvernamentale dovedesc că activitatea consolidată a instituțiilor specializate în prevenirea și combaterea violenței domestice a generat rezultate pozitive.

În opinia lui Rinkēvičs, ratificarea și ulterior denunțarea Convenției în același mandat parlamentar „transmit un mesaj contradictoriu atât societății letone, cât și partenerilor internaționali, punând sub semnul întrebării angajamentul țării de a respecta cu bună-credință obligațiile internaționale”.

„O astfel de incertitudine și instabilitate a statului nu sunt compatibile cu spațiul juridic european”, a subliniat Rinkēvičs.

Alegerile generale din Letonia se vor desfășura în toamna anului 2026.