Formațiunea POT a pierdut deja grup parlamentar la Senat și este aproape de a pierde și la Camera Deputaților, în timp ce și formațiunea SOS riscă să rămână fără grup parlamentar la Senat.

Necesare minimum 10 deputați pentru grup parlamentar

La începutul acestei săptămâni, POT mai avea 14 membri la Camera Deputaților, ceea ce le permitea să formeze grup parlamentar (minimum 10 deputați), spre deosebire de începutul mandatului când aveau 24 de deputați.

În schimb, la Senat, membrii rămași sunt considerați neafiliați, după retragerea unor membri. Această situație a dus la dizolvarea grupului parlamentar la finalul lunii mai. Partidele conduse de Diana Iovanovici-Șoșoacă se confruntă cu tensiuni interne, o parte din senatori și deputați alegând să își schimbe afilierea, trecând inițial la categoria neafiliat și ulterior la PSD.

Situația SOS este mai critică la Senat, unde mai are doar 9 membri (din 12 inițiali), număr sub pragul minim de 7 membri pentru un grup parlamentar. În schimb, la Camera Deputaților, SOS are 20 de deputați (marți Biroul Permanent a luat act de excluderea lui Ciprian Ciubuc din partid), după retragerea a 8 membri până acum. Perioada următoare va fi crucială pentru viitorul formațiunii în Parlament. Dacă doi senatori vor decide să nu mai facă parte din formațiune, ea va pierde grupul parlamentar, mai întâi la Senat; situația este tensionată și la Camera Deputaților.

POT se apropie de irelevanță

În istoria României, după Revoluție, nicio formațiune nou intrată în Parlament nu s-a dezintegrat într-un timp atât de scurt. Există exemple de partide care au intrat în Parlament și au experimentat dificultăți în primul mandat, ajungând să își piardă grupurile parlamentare. Singura analogie existentă este Partidul Alianței Civice (PAC), care a încetat activitatea la Camera Deputaților în iunie 1993, și grupul parlamentar de orientare civic-liberală la Senat în septembrie 1993.

Partidul Poporului Dan Diaconescu, o formațiune surpriză din 2012, a rămas fără grup parlamentar la Senat în martie 2014. Formațiunea PP-DD a evoluat ulterior prin reorganizare continuă, întâi PP-DD, apoi Democrat Popular și în cele din urmă Național Democrat.

Consecințele pierderii grupului parlamentar

Partidul care pierde grupul parlamentar de regulă nu obține mandate în legislaturile următoare.

PAC a dispărut din Parlament în 1996, PP-DD nu a mai candidat în 2016, iar ALDE nu a mai pătruns în Parlamentul din 2020, deși a candidat. În prezent, la nivel parlamentar, POT și SOS nu au un rol important în inițiativele legislative sau în dezbaterile constructive; mai degrabă, ei se concentrează pe crearea de tensiuni.

Importanța grupurilor politice în Parlamentul României

Reprezentare și negociere: Grupurile parlamentare permit deputaților și senatorilor să își organizeze interesele și ideologiile politice. Liderii grupurilor negociază în nume propriu și participă la stabilirea agendei parlamentare.

Influență asupra legislației: Grupurile politice studiază proiecte legislative, propun amendamente și își coordonează voturile pentru a influența rezultatele legilor.

Stabilirea agendei: Grupurile au un rol în stabilirea agendei legislative, primind mai mult timp pentru dezbateri.

Constituirea comisiilor: Decizia de constituire a comisiilor parlamentare și a delegațiilor aparține grupurilor politice.

Resurse și suport: Grupurile politice primesc resurse suplimentare pentru activitatea lor.

Structură internă: Fiecare grup își are liderii, biroul și secretariatul, asigurând funcționarea eficientă.