Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că legea salarizării unitare a fost preluată în forma existentă și criticată pentru impactul asupra sectorului public, dar nu a fost elaborată de el. El a spus că documentul a generat tensiuni și proteste în mai multe domenii și a explicat că nu au fost consultate sindicatele înainte de publicare, deoarece proiectul a fost preluat din mandatul anterior, urmând să fie corectat ulterior.

Reacții și proteste în sistemul public

Proiectul de lege, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat proteste și reacții din partea angajaților din mai multe domenii. Asistenții medicali au manifestat nemulțumiri, iar angajații de la ANAF și Trezorerie au inițiat mișcări de protest. Profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, iar angajații din vămi au anunțat greve. Grefierii au considerat posibilă blocarea activității în instanțe și parchete.

Discuții și ajustări ale proiectului

Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru ajustarea proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a recunoscut existența unor probleme în conținut și a menționat că documentul are mai multe lacune. El a precizat că proiectul nu este final și le va aduce corecții.

Obiectivul reformei și planurile de modificare

Dragoș Pîslaru a afirmat că rolul său este să corecteze și să aducă proiectul într-o formă funcțională, în limita bugetului. El a spus că se oferă o șansă legii, pentru ca aceasta să devină o reformă benefică pentru sectorul public fără a afecta restul societății. În domeniul educației, cea mai mare alocare din fondul de salarii este prevăzută pentru acest sector, de 1,75 miliarde de lei, urmând ca modificările să fie realizate în negocieri cu sindicatele.

Negocieri și parametri de ajustare

Ministrul a menționat că în discuții s-au identificat elemente specifice care necesită reașezare, inclusiv grila de salarizare, elemente de merit și sporuri. El a subliniat importanța unui proces de negociere pentru a ajunge la un acord, menționând că nimeni nu este complet satisfăcut în totalitate, dar considerate semne bune aceste eforturi.

Detaliile proiectului și calendarul de implementare

Proiectul de lege prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar va fi de 1 la 8, cu referință de 4.100 de lei pentru 2027. Legea trebuie adoptată până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, stabilit pentru 1 iulie 2026.

Critici și situația salarială actuală

Economiștii critică forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sectorul public. În prezent, salariile brute variază astfel: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei.

Costurile salariale și angajamentele politice

Liderii fostei coaliții de guvernare, precum Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca, în noua lege, cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească cu mai mult de 8 miliarde de lei nivelul din 2026.