Producția de pepene a scăzut dramatic în ultimii ani, iar suprafețele cultivate s-au redus considerabil. Agricultorii se confruntă cu costuri mari, condiții meteorologice dificile și, în unele cazuri, lipsa sistemelor moderne de irigații.

Astfel, România a ajuns să importe o mare parte din pepenii consumați, în timp ce exporturile au scăzut continuu. În piețele din București, precum Piața Obor, pepenii se vând la prețuri cuprinse între 3 și 5 lei kilogramul. Cu toate acestea, producătorii semnalează o scădere a cererii.

„Toate costurile au crescut, iar și pentru noi este mai dificil. Având în vedere că acesta este singurul nostru venit, nu avem ce face. Producția este excelentă, dar vânzările sunt foarte slabe”, a declarat Ionela Bileru, producător din Dăbuleni.

Deși recolta din acest an este bună, suprafețele dedicate culturii de pepene au scăzut semnificativ în ultimii ani.

Spre exemplu, în 2028 se cultivau peste 22.000 de hectare, în timp ce anul trecut suprafețele au fost puțin peste 10.000. Anterior, România era un important producător european de pepeni, pe locul cinci, cu o producție anuală de circa 584.000 de tone.

În doar șase ani, producția națională a scăzut drastic cu aproape două treimi. În prezent, piețele primesc sub 200.000 de tone de pepeni românești.

Regiunea Dăbuleni, renumită pentru cultura excelentă a pepenilor, contribuie cu un procent semnificativ la producția națională, oferind o parte importantă din pepenii consumați în țară.

Cu toate acestea, jumătate din consumul de pepeni provine din importuri. România alocă anual peste 24 de milioane de euro pentru importuri din țări ca Grecia, Turcia și Germania, în timp ce exporturile se ridică la doar 3 milioane de euro.

„Consecințele sunt evidente, traducindu-se prin deficitul balanței de plăți. Această situație se manifestă și în sectorul agricol, pepenii fiind doar un exemplu, unde este nevoie de acțiuni pentru dezvoltarea producției interne astfel încât să asigurăm necesarul pieței interne și, ulterior, să ne orientăm spre export”, a declarat Ștefan Buciuc, directorul general al unei instituții financiare.

Scăderea recoltelor este atribuită unor fenomene meteorologice extreme, precum grindina și secetele prelungite, iar lipsa sistemelor moderne de irigații afectează în permanență culturile.