În turul doi al alegerilor prezidențiale din România, libertățile de asociere și de manifestare au fost respectate, potrivit Observatorului pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Cu toate acestea, discursul denigrator, mass-media părtinitoare și activitățile online neautorizate, alături de lacunele legislative și răspunsurile insuficiente ale instituțiilor, au limitat capacitatea alegătorilor de a lua decizii informate și au afectat încrederea publicului, au declarat observatorii internaționali marți într-un comunicat oficial.

Misiunea de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și a Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE) a constatat că pregătirile logistice pentru turul doi au fost profesioniste și eficiente, deși transparența administrației electorale a rămas insuficientă.

Campania electorală ridică probleme

Legislația electorală reglementează aspecte esențiale ale procesului electoral. Totuși, normele privind campania electorală, finanțarea și mediatizarea sunt vagi sau incomplet detaliate, conducând la interpretări inconsistente din partea partidelor politice și candidaților, precum și la o lipsă de supraveghere și transparență. Ziua scrutinului a fost, în general, calmă, bine organizată și profesională, însă problemele de accesibilitate au persistat.

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, un număr tot mai mare de alegători și-au exprimat voința într-o atmosferă calmă și ordonată”, a declarat coordonatorul special al AP OSCE, Lucie Potůčková. „Apreciez eforturile notabile ale autorităților de a combate dezinformarea și abuzurile online. Cu toate acestea, aceste alegeri au evidențiat necesitatea continuării îmbunătățirii cadrului legislativ electoral, în conformitate cu angajamentele OSCE și standardele internaționale.

Deficiențe constatate

Perioada dintre primul tur și debutul campaniei turului doi nu a fost clar reglementată; în practică, candidații și partidele politice și-au reluat campania imediat, fără etichetarea oficială a materialelor politice, iar difuzorii au transmis conținut electoral nemarcat.

Mai mulți candidați din primul tur și partide politice au susținut public un candidat, dar unii nu au fost siguri cu privire la activitățile permise legal în perioada oficială de campanie, fapt ce a avut un impact asupra participării politice.

Libertatea de asociere și de manifestare au fost respectate, deși mediul electoral a fost polarizat și caracterizat de o retorică negativă foarte critică, adesea personală și agresivă, îndreptată împotriva candidaților.

Mesaje antagonice

Mesajele campaniei au focalizat pe valori „naționale” versus „europene” și pe chestiuni economice, de apărare și sociale. Radiodifuzorul public a reflectat o imagine destul de echilibrată și neutră a ambilor candidați, dar majoritatea posturilor private au manifestat o atitudine părtinitoare.

Mediatizarea limitată a campaniei în știri și absența unei discuții politice substanțiale au avut un impact negativ asupra capacității alegătorilor de a alege în cunoștință de cauză.

Ca și în primul tur, continuarea comportamentului neautentic online, menit să amplifice sau să suprime mesajele candidaților, împreună cu părtinirea manifestată de presa scrisă, au limitat posibilitatea alegătorilor de a alege în cunoștință de cauză, a declarat Eoghan Murphy, conducătorul misiunii de observare a ODIHR. În rândul partidelor politice care nu au avut un candidat în turul doi, a existat o oarecare incertitudine cu privire la sprijinul acordat, ceea ce ar fi putut limita participarea politică în turul al doilea.

Dezinformare și comportament neautentic raportate

A fost observată o creștere semnificativă a cazurilor de dezinformare și comportament neautentic; platformele au eliminat parțial conținut online problematic, totuși o mare parte a rămas accesibilă, iar transparența activităților lor a fost limitată.

Autoritățile au reacționat public la cazurile de dezinformare și au abordat un număr mare de plângeri legate de campania online. Cu toate acestea, capacitatea limitată a platformelor și a autorităților de a răspunde eficient unui astfel de comportament a avut un impact negativ asupra încrederii publicului.

Misiunea internațională de observare a turului al doilea al alegerilor prezidențiale din România a inclus 44 de observatori din 19 țări, dintre care 37 de experți și observatori pe termen lung delegați de ODIHR și 7 parlamentari și personal de la AP OSCE.