România a convocat pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea la ONU o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate, pentru a discuta incidentul unei drone rusești care s-a prăbușit pe teritoriul românesc. Decizia a fost anunțată de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, care a subliniat gravitatea situației și existența unor dovezi clare privind originea dronei.

Detalii despre incident

Drona a intrat în spațiul aerian al României în noaptea de 28 spre 29 mai, în jurul orei 2:00. Aparatul a zburat timp de patru minute înainte de a se prăbuși la etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați, într-o zonă apropiată de frontierele cu Republica Moldova și Ucraina. În urma impactului, au fost rănite o mamă și un copil, care au necesitat îngrijiri medicale. Flăcările provocate de prăbușirea dronei au cauzat pagube semnificative blocului, fiind temporar evacuată întreaga clădire.

Reacția Rusiei și contestarea verificărilor

Reprezentantul Rusiei a criticat convocarea rapidă a reuniunii ONU, acuzând România de inițierea unei „isterii mediatică anti-rusă” și a declarat că acțiunile sale vizau contestarea oficială a faptelor. Diplomatul rus a susținut că detaliile privind prăbușirea dronei ridică probleme, argumentând că, dacă s-a lovit un acoperiș, consecințele ar fi fost mult mai grave și ar fi fost vizibile pagube extinse.

Reprezentantul Rusiei a mai provocat teoria unei eventuale provocări din partea Kievului, menită să testeze reacția NATO și să accelereze implicarea în conflict, fără însă să prezinte dovezi în acest sens. Rusia a cerut o anchetă „obiectivă și depolitizată”, solicitând acces la fragmente și date tehnice pentru analiza anchetei.

Detalii tehnice și confirmări

Oana Țoiu a declarat că analiza tehnică realizată de autoritățile române confirmă că dronea prăbușită este un Geran-2, fabricat în Federația Rusă. La nivelul resturilor recuperate, au fost identificate inscripții în caractere chirilice și componente electronice, sisteme de navigație, module de control și piese ale motorului cu caracteristici compatibile cu dronele Geran-2.

Raportul tehnic menționează marcaje de fabricație și caracteristici de construcție, sugerând o origine rusească clară pentru aparatul implicat. Inscripția găsită pe resturi facilitează identificarea dronei ca fiind de tip Geran-2, confirmând astfel concluziile anchetei române.

Implicații și reacții diplomatice

Incidentul a reprezentat prima situație de acest tip în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina în care un cetățean român a avut nevoie de îngrijiri medicale după o incursiune a unei drone rusești. Rănirea unei mame și a copilului a fost urmată de pagube materiale semnificative la blocul afectat, precum și de evacuarea temporară a locatarilor.

Oana Țoiu a condamnat comportamentul Rusiei, calificând încălcările repetate ale spațiului aerian românesc drept „resposabil și grav”. În acest an, România a înregistrat peste 30 de incursiuni ale dronelor rusești, situație pe care ministrul a considerat-o drept o amenințare la adresa păcii regionale și a securității europene.

Perspective și apeluri

Ministrul a subliniat că aceste incidente nu trebuie acceptate ca normă și a solicitat ca problema să fie abordată de Consiliul de Securitate. Ea a afirmat că războiul modern, cu vehicule autonome, nu exclude responsabilitatea actorilor implicați.

Primirea și analizarea fragmentelor dronei de către partea rusă reprezintă o condiție pentru o eventuală participare a Rusiei la anchetă, a mai spus Oana Țoiu. În încheiere, ea a accentuat necesitatea unei reacții internaționale mai ferme în fața încălcărilor repetate ale spațiului aerian european de către vehicule rusești.