Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat dur modul în care sunt administrate companiile de stat din România, acuzând lipsa de profesionalism în planurile de restructurare și gestionarea defectuoasă a activităților. Într-o postare pe Facebook, oficiala a subliniat exemple concrete de ineficiență și a tras un semnal de alarmă privind cheltuielile publice și modul în care sunt gestionate bunurile deținute de stat.

Critici la adresa modului de administrare a companiilor de stat

Oana Gheorghiu a afirmat că managementul peste aceste companii este ineficient, iar planurile de restructurare aprobate în martie 2026 de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) sunt similare și lipsite de profesionalism. Aceasta a spus că documentele utilizează același model și același text, aplicat unor domenii total diferite și fără respectarea specificităților fiecărei companii.

Gheorghiu a criticat lipsa acțiunilor concrete din partea AAAS, în special privind convocarea adaosurilor generale ale acționarilor (AGA), înlocuirea managementului sau inițierea de acțiuni în instanță pentru restructurare. Ea a semnalat pasivitatea instituției în gestionarea acestor companii, deși acestea au înregistrat pierderi importante.

Exemple concrete de companii cu probleme

Radioactiv Mineral Măgurele înregistrează pierderi de 3,9 milioane de lei și are activitatea considerată imposibil de desfășurat în condițiile actuale, precum susține vicepremierul. Cu toate acestea, planurile de restructurare pentru această companie prevede profituri de 490.000 de lei pe an începând din 2026, cifre considerate nerealiste de Gheorghiu.

Active Conexe SA, fosta platformă Ford Craiova, are aproape jumătate din imobilele evaluate la circa 100 de milioane de lei ca fiind generatoare de costuri, iar planul de restructurare nu impune un calendar de valorificare, în pofida promisiunilor de dublare a profitului în patru ani.

Compania Arcadia 2000, cu active blocate în Arad și Botoșani, nu are nicio acțiune juridică de deblocare, fapt raportat ca nefiresc de Gheorghiu. De asemenea, veniturile din chirii sunt utilizate pentru plata conducerii, iar unele planuri de recuperare a pierderilor sunt formulate fără o strategie clară de realiniere a performanței.

Probleme structurale și lipsa măsurilor concrete

Unele companii își planifică recuperarea pierderilor pe termen foarte lung, fără măsuri de siguranță. Gheorghiu a menționat cazul unei firme care propune acoperirea pierderilor de 529.000 de lei, folosind profituri anuale de sub 100.000 de lei, pe o perioadă de opt ani, fără niciun mecanism de sancțiune dacă proiecțiile nu se materializează.

De la gestionarea activelor radioactive și spațiilor comerciale până la activele industriei auto, managementul acestor companii pare să fie lipsit de o strategie eficientă sau de măsuri concrete pentru creștere și valorificare.

Aprecierea situației și apelul la responsabilitate

Gheorghiu a evidențiat că bunurile deținute de stat, precum terenurile, clădirile și platformele industriale, aparțin cetățenilor, nu intereselor politice sau guvernelor. Pierderile curente și gestionarea defectuoasă afectează resursele publice, iar cheltuielile pentru management și consilii de administrație sunt plătite din veniturile obținute din închirieri, unele dintre acestea fiind utilizate pentru acoperirea salariilor.

Printre exemplele menționate se numără companii cu pierderi de aproape 200.000 de lei pe lună, care în planurile de restructurare promit profituri semnificative fără ca măsuri concrete să fie implementate pentru reducerea pierderilor sau valorificarea activelor.

Aceasta a subliniat necesitatea unor măsuri ferme pentru a corecta gestionarea deficitară a companiilor de stat, precum și importanța reformelor reale în beneficiul cetățenilor.