Mircea Geoană, fost ministru de externe al României, afirmă că actuala conducere a țării gestionează în mod ineficient situațiile de criză, existând o lipsă de coerență și leadership autentic. Într-un interviu la Antena 3, el a subliniat importanța mobilizării experților și reformelor structurale adaptate noilor realități geopolitice și economice.
„O senzație de haos”
Geoană a criticat modul în care actuala conducere abordează contextul complex în care se află România. El a afirmat că există o percepție de dezordine și un dezechilibru în luarea deciziilor. „Fac un pas înainte, doi înapoi… parcă nu știu pe unde să o ia. Într-un moment de criză, națiunea are nevoie de încredere, iar încrederea este cea care lipsește în momentul de față,” a declarat el.
Invitatul a spus că refacerea încrederii populației trebuie să înceapă cu prezentarea unui plan clar de țară, care să includă obiective și etape concrete. „Spune: „planul nostru de țară este ăsta. Suntem într-un moment de criză, dar în luna cutare facem asta, apoi asta”. Lipsesc toate aceste repere,” a explicat Geoană.
Ieșirea din „pilot automat” și noile realități mondiale
Fostul ministru a atras atenția asupra faptului că România nu mai poate funcționa în paradigma vechilor aranjamente euro-atlantice, precum UE și NATO, așa cum se făcea anterior. „Eram pe pilot automat. UE, NATO, relația cu America… știam să facem treaba asta. Acum acele formate nu mai sunt ceea ce erau înainte,” a spus el.
El a evidențiat că lumea traversează transformări profunde, cu accent tot mai mare pe dimensiunea economică și geo-economică. „Se rescriu cărțile inclusiv pentru viitoarea prosperitate a națiunilor… se schimbă modelul economic, contractul social, ideologia partidelor,” a menționat Geoană.
Reforma sistemului și implicarea experților
Geoană a propus crearea unor structuri mai flexibile, precum „task-force-uri transversale,” compuse din experți apolitici din diverse domenii. El a afirmat că este nevoie de mobilizare a competențelor externe și de assimilați specialiști în domenii strategice.
„Este nevoie de task force-uri transversale dincolo de ministere… să coopteze oameni care știu să facă treaba asta,” a spus el. În plus, a criticat hiperpolitizarea administrației și incapacitatea statului de a atrage specialiști de top, afirmând că resursele umane calificate lipsesc pentru proiecte importante.
Geoană a exemplificat această nevoie cu exemple de expertiză necesară pentru investiții tehnologice semnificative. „Am nevoie de un specialist care să-mi facă un business-case pentru Google, Amazon, Microsoft sau Nvidia… nu o chestiune politică și birocratică,” a precizat el.
El a susținut că implicarea profesioniștilor ar crește credibilitatea discursului politic și ar transforma promisiunile în acțiuni concrete. „Vorbele politicienilor încep să capete puțină concretețe și reconstruim această încredere,” a adăugat.
Colaborare și consilii consultative
Geoană a evidențiat necesitatea unei abordări realiste și a colaborării ample. El a spus că recunoașterea dificultăților și solicitarea ajutorului sunt pași esențiali în gestionarea situațiilor complicate.
„Dacă este complicat, recunoști că este complicat, ceri ajutor… nimeni nu le știe pe toate,” a afirmat. În acest sens, el a sugerat crearea unor consilii consultative pentru președinte și guvern, inclusiv un „advisory board” dedicat.
El a avertizat că, în lipsa unor astfel de măsuri, România riscă să se afle într-o stare de stagnare, mentalitatea de “cum ne așternem, așa vom dormi” fiind periculoasă pentru dezvoltarea pe termen lung.
