Analiza este deja finalizată, iar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că aceasta se fundamentază pe datele ultimului recensământ și pe criteriile stabilite de legea privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Conform ministrului, aproape jumătate dintre municipii și o mare parte dintre orașe din țară nu mai respectă pragurile legale de populație.

„La Ministerul Dezvoltării am realizat o evaluare strict profesională, fără influențe politice, bazată pe Legea 351 referitoare la Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai îndeplinesc criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 se află sub pragul de 10.000 de locuitori”, a spus ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.

Numărul de rezidenți stabilește limitele maximale ale salariilor

O reîncadrare administrativă, conform populației reale – care poate duce la reîncadrarea unor municipalități ca orașe sau a orașelor ca comune – are impact direct asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, dacă acestea nu au fost deja ajustate în funcție de populația curentă.

Conform Legii-cadru privind salarizarea personalului din sectorul public, cu amendamente și completări ulterioare, indemnizațiile primarilor și viceprimarilor sunt calculate aplicând un coeficient stabilit în funcție de numărul de locuitori ai localității, la salariul de bază minim brut pe țară. Totodată, salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului nu pot depăși nivelul indemnizației viceprimarului, conform prevederilor legale actuale. În esență, numărul de rezidenți influențează limitele maxime ale salariilor.

În cazul unei reîncadrări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este reclasificat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din administrație se actualizează corespunzător noii categorii, în limitele maxime prevăzute de legislație, dacă primăria nu a stabilit anterior ajustări bazate pe populația reală. De asemenea, localitățile care au crescut în populație pot fi promovate la statut de oraș sau municipiu, cu impact invers.

Analiza, efectuată pe baza recensământului

De asemenea, reclasificarea influențează și limita maximă de posturi din aparatul primar, deoarece numărul de angajați se stabilește în funcție de populația administrativă, conform legislației în vigoare.

Cseke Attila a afirmat că, în prezent, evaluarea este „strict profesională, realizată fără a considera alți factori decât cei tehnici și legali”, fiind bazată în principal pe datele din Recensământul Populației.

De asemenea, oficialul a recunoscut că există o „diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată de datele oficiale”.

Modificarea rangului localităților se face exclusiv prin lege

Schimbarea statutului unei localități la rang superior se realizează doar la inițiativa autorităților locale, în conformitate cu Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național. Procedura implică adoptarea unei hotărâri a consiliului local, organizarea unui referendum pentru consultarea populației, transmiterea solicitării către Guvern, care analizează dacă cererea îndeplinește criteriile din anexă (populație, infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică etc.), și adoptarea unei legi speciale de către Parlament în vederea stabilirii noului statut administrativ.

Retrogradarea unei localități la un rang inferior poate fi realizată dacă aceasta nu mai îndeplinește criteriile legale, inclusiv cele demografice. Legea nu prevede un mecanism automat de modificare a statutului, însă Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii locali și poate initia proiecte legislative pentru reclasificare dacă se constată nerespectarea condițiilor legale.

Decizie cu implicații politice și economice

Concluziile ministrului Cseke Attila indică faptul că multe orașe și municipii nu mai respectă de mult timp criteriile demografice minime stabilite de lege, însă nu s-au luat măsuri legislative de reclasificare până în prezent.

Motivul principal îl reprezintă aspectele politice, precum și cele economice. Retrogradarea unui oraș în comună, de exemplu, reprezintă o decizie sensibilă, percepută ca o pierdere de statut de către localnici, iar schimbarea statutului de oraș ar putea avea impact asupra accesului la fonduri guvernamentale sau europene.