Rezidenții din București sunt invitați – pentru a șaptea oară în aproximativ un an și jumătate – să participe la procesul electoral, de această dată pentru alegerea noului primar general, după ce câștigătorul precedent de la alegerile din iunie anul trecut, Nicușor Dan, a fost desemnat președinte al țării în alegerile prezidențiale din acest an.
Primarul declarat câștigător în urma scrutinului din duminica, 7 decembrie, va avea un mandat mai redus față de cei aleși în iunie anul trecut, având o durată de mai puțin de trei ani, până la alegerile din 2028.
Din iunie 2024, bucureștenii au participat la 8 tipuri de alegeri pentru exercitarea dreptului lor constitutional:
- Locale + alegeri pentru Parlamentul European (9 iunie 2024)
- Alegeri prezidențiale (turul 1) + referendum local (24 noiembrie 2024)
- Alegeri pentru Parlamentul național (1 decembrie 2024)
- Alegeri prezidențiale (turul 2, anulate) – (8 decembrie 2024)
- Alegeri prezidențiale (turul 1) – (4 mai)
- Alegeri prezidențiale (turul 2) – (18 mai)
Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), numărul de alegători înregistrați în Registrul Electoral, la data de 11 noiembrie 2025, pentru circumscripția electorală nr. 42 a municipiului București, este de 1.782.163.
Locurile și candidații pentru votul bucureștenilor
Cetățenii cu drept de vot, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor, au dreptul de a alege primarul general al municipiului București, doar la secțiile de votare pentru care sunt arondate cu domiciliul sau reședința, și exclusiv pe teritoriul României.
Buletinul de vot pe care îl vor primi cetățenii în ziua de duminică, 7 decembrie, cuprinde 17 candidați, dintre care pot alege preferatul pentru a deține funcția de primar general. Validarea candidaților și ordinea de pe buletine au fost stabilite înainte de retragerea anunțată a doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici.
Procesul de votare se va desfășura duminică, 7 decembrie 2025, între orele 7:00 și 21:00.
Pentru alegătorii care nu pot ajunge la sediul secției de votare din cauza stării de sănătate sau a invalidității, președintele biroului electoral poate aproba, la solicitare scrisă însoțită de copii ale documentelor care atestă condiția, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și materialele necesare pentru votare – ștampilă cu mențiunea „VOTAT” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul pentru a efectua procesul de votare.
Galeria primarilor generali din România după Revoluție
Duminică se va desfășura al treilea tur de scrutin parțial în Capitală, din 1992 până în prezent. Primarii care au câștigat mandate în urma alegerilor parțiale sunt Viorel Lis, în 1998, și Adriean Videanu, în 2005.
Primari generali aleși și interimari din 1992 până în prezent:
1992: Crin Halaicu (Partidul Democrația Socială din România)
1996: Victor Ciorbea (Partidul Democrat din România) – (iunie – decembrie 1996 – numit premier)
- Interimar: Viorel Lis – ianuarie 1997 – noiembrie 1998
1998: Viorel Lis (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat) – alegeri parțiale
2000: Traian Băsescu (Partidul Democrat)
2004: Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD) – (iunie – decembrie 2004, ales președinte)
- Interimar: Răzvan Murgeanu (decembrie 2004 – aprilie 2005)
2005: Adriean Videanu (Alianța Dreptate și Adevăr) – alegeri parțiale
2008: Sorin Oprescu (Partidul Social Democrat / Independent)
2012: Sorin Oprescu (Partidul Social Democrat / Independent) (2012 – septembrie 2015)
- Interimar: Ștefănel Dan Marin (septembrie 2015 – noiembrie 2015)
- Ioan-Răzvan Sava (noiembrie 2015 – iunie 2016)
2016: Gabriela Firea (Partidul Social Democrat)
2020: Nicușor Dan (Independent)
2024: Nicușor Dan (Independent) (2024 – mai 2025, ales președinte)
- Interimar: Stelian Bujduveanu (mai 2025 – prezent)
Cele mai strânse rezultate și cea mai ridicată participare la vot
Primii doi candidați la alegerile locale din ultimele 25 de ani:
- Alegerea din 2000:
Traian Băsescu: 51,62%
Sorin Oprescu: 50,22%
- Alegerea din 2004
Traian Băsescu: 51,23%
Adrian Năstase: 48,77%
- Alegerea din 2008
Sorin Oprescu: 56,55%
Vasile Blaga: 43,44%
- Alegerea din 2012:
Sorin Oprescu: 54,79%
Silviu Prigoană: 17,12%
- Alegerea din 2016:
Gabriela Firea: 42,97%
Nicușor Dan: 30,52%
- Alegerea din 2020
Nicușor Dan: 42,81%
Gabriela Firea: 37,97%
- Alegerea din 2024
Nicușor Dan: 47,94%
Gabriela Firea: 22,17%
Prezența la vot la alegerile locale, conform statisticilor electorale, a înregistrat o scădere de 15% între 1992 și 2024:
- 2024 – 49,55%
- 2020 – 45,57%
- 2016 – 48,14%
- 2012 – 56,26% (într-un singur tur de scrutin)
- 2008 – 48,84% (primul tur); 48,36% (turul al doilea)
- 2004 – 54,26% (primul tur); 50,25% (turul al doilea)
- 2000 – 50,86% (primul tur); 46,97% (turul al doilea)
- 1996 – 58,73% (primul tur); 52,95% (turul al doilea)
- 1992 – 65% (primul tur) – record post-Decembrie 1989, și 50% (turul al doilea)
La nivelul Bucureștiului, prezența a fost mai redusă decât media națională. Participarea la ultimele trei alegeri locale a fost de:
- 2024 – 41,19%
- 2020 – 36,72%
- 2016 – 33,23%
(Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă / Rezultate vot)
