Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a exprimat îngrijorări cu privire la investigația Consiliului Concurenței referitoare la posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ratei ROBOR, susținând că această anchetă ar putea afecta independența băncii centrale. Isărescu a declarat că băncile au majorat indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii de politică monetară operate de BNR, ceea ce ar putea contraveni prevederilor Tratatului de funcționare a UE.

Critici ale Guvernatorului și perspectiva sa asupra investigației

Mugur Isărescu a precizat că a citit raportul Consiliului Concurenței, care are 500 de pagini și 300 de anexe, însă nu se poate pronunța direct asupra conținutului acestuia. El a afirmat că, pe baza informațiilor publice, băncile au crescut ROBOR pentru a reflecta creșterea dobânzii de politică monetară globală, de la 1% în 1991 la 7% în prezent.

Guvernatorul a subliniat că ROBOR funcționează între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, cu o variație de aproximativ 1% față de rata de politică monetară. El a sugerat că orice altă interpretare ar putea implica o declarație oficială a BNR pentru clarificare, menționând că declarațiile guvernatorului pot avea o influență asupra pieței.

Isărescu a adus în discuție riscul ca această investigație să interfereze cu autonomia băncii centrale și a spus că instituția trebuie să apere piața monetară. El a mai spus că, dacă analiza Consiliului Concurenței indică creșteri ale ROBOR de la 1% la 7% în perioada 2021-2023, acestea ar putea fi în concordanță cu evoluția ratei de politică monetară.

Investigația Consiliului Concurenței privind posibile înțelegeri între bănci

Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale unei anchete referitoare la cele zece bănci participante la stabilirea cotețiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, transmis băncilor și BNR, sugerează posibile încălcări ale legii concurenței.

Ancheta vizează activitatea pe piața monetară interbancară, inclusiv perioada de 15 minute după fixare, în care băncile participante pot atrage și plasa depozite interbancare pentru stabilirea ratei de referință. Cele zece bănci implicate, conform datelor Asociației Piețelor Financiare, sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, BCR, BRD – Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala București, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank.

Decizia finală a Consiliului Concurenței este așteptată la începutul lunii următoare. În cazul constatării încălcărilor legii, se pot impune sancțiuni bancare.

Guvernatorul BNR a accentuat că instituția are drept scop protejarea pieței monetare și a stabilității acesteia, indiferent de evoluțiile anchetei.