România continuă să întâmpine dificultări semnificative în implementarea transformării digitale, potrivit declarațiilor oficiale, discuțiilor relevante și observațiilor experților. În timpul unei reuniuni publice la Guvern, s-a discutat despre bunele practici din Germania și despre provocările legate de suveranitatea digitală și protecția datelor, însă lipsa unei comunicări eficiente între instituții și lipsa unui cadru legal clar reprezintă obstacole majore în avansarea procesului de digitalizare.

Întâlnire la Guvern și lipsa unei baze legale solide

O întâlnire cu caracter public, înregistrată în sistemul Ruti, s-a desfășurat la Guvern pentru discutarea proiectelor de digitalizare. În cadrul evenimentului, au fost prezenți reprezentanți ai ADR, șeful acesteia și secretarul general, aceștia participând la discuții despre bune practici din Germania și despre suveranitatea digitală. La eveniment nu s-a vorbit despre contracte, ci despre strategii și măsuri de protecție a datelor.

Un evantai de probleme a fost evidențiat în privința gestionării proceselor legislative și a achizițiilor publice. Un rol important revine Autorității pentru Digitalizarea României, însă aceasta are atribuții multiple: reglementare, certificare, control și coordonare, ceea ce, conform specialiștilor, duce la o guvernanță deficitară. În plus, nu a fost emisă o hotărâre de guvern pentru achiziția unei platforme digitale, deși explicațiile oficiale indică preocupări legate de legalitatea procedurilor.

Colegul nostru, Dragoș Vlad, a fost convocat la minister după concediu pentru a clarifica situația, în condițiile în care a fost invitat la discuție la guvern. În aceste condiții, comunicarea cu ADR a fost aproape inexistent pe durata mandatului, iar organizația nu a furnizat informații raportate la stadiul proiectelor din PNRR, pentru care s-au făcut notificări oficiale.

Irineu Darău despre controlul în digitalizare și importanța resurselor

Irineu Darău, ministru interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a afirmat că nu a avut contact direct cu caietele de sarcini sau cu criteriile de achiziție pentru proiecte de digitalizare. El a menționat că păstrează distanța față de fluxul de influență pentru a evita orice interpretare negativă.

De asemenea, Darău a explicat că a vizitat de mai multe ori Republica Moldova în ultimii ani, participând la forumuri economice și vizitând instituții precum Agenția de Guvernare Electronică și Ministerul Economiei și Digitalizării, pentru a analiza bunele practici din acea țară.

Un alt punct evidențiat de oficial a fost lipsa de control în domeniul digitalizării, considerată insuficientă la nivelul actual al structurilor și resurselor. El a subliniat că în România nu există o infrastructură de control eficientă care să asigure transparența și responsabilitatea în implementarea proiectelor digitale.

Problemele structurale și greșelile majore în digitalizarea României

Irineu Darău a criticat modul în care s-au gestionat proiectele de digitalizare în ultimii douăzeci de ani, afirmând că au fost făcute greșit atât din punct de vedere financiar, cât și tehnic. El a menționat că în timpul acestei perioade s-au înființat sisteme informatice mici și neinterconectate, utilizând în mare parte metode învechite și sisteme disparate, unde încă se păstrează multă hârtie.

El a accentuat că digitalizarea trebuie să utilizeze tehnologii moderne precum open source, parteneriate public-private și inteligența artificială pentru a putea realiza o schimbare reală. În opinia sa, metodele vechi nu mai sunt suficiente pentru a face față provocărilor actuale.

Stadiul cloudului guvernamental și problemele de guvernanță

Seligând despre cloudul guvernamental, Darău a afirmat că anumite migrări de sisteme către infrastructura cloud s-au realizat și culeg bani, dar rezultatele acestor investiții sunt încă deficitare. Nu toate sistemele plătite și implementate până acum sunt utilizate efectiv de instituții.

El semnalează o problemă de fond în administrarea acestor proiecte, și anume o guvernanță slabă a Autorității pentru Digitalizarea României, ale cărei atribuții sunt fragmentate și conflictează între ele, ceea ce împiedică o coordonare eficientă a digitalizării.

Căile greșite și recomandări pentru schimbare

Potrivit lui Darău, digitalizarea României a urmat un curs greșit încă de la început. El indică drept cauze principale greșelile în arhitectura și arhitectura de proiecte, precum și modul nepotrivit de colaborare cu anumite firme, care au dominat licitațiile.

El avertizează că riscă, dacă nu se schimbă abordarea, ca țara să rămână pe aceeași cale greșită, cu sisteme informatice neinterconectate și cu utilizarea excesivă a hârtiei, în ciuda cheltuielilor uriașe făcute în ultimii 20 de ani.

El susține că pentru o digitalizare de succes este nevoie de utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv open source, parteneriate public-privat și inteligență artificială, precum și de resurse umane calificate și motivați.

În contextul actual, autoritățile sunt încă departe de a avea în vedere prioritatea transformării digitale ca fiind o dintre cele mai importante directive ale statului. Ministra pentru Digitalizare, dacă va fi numită, trebuie să gestioneze aceste provocări pentru a evita un blocaj total în procesul de modernizare, după cum indică experiența acumulată pe parcursul ultimilor ani.

Menționăm că aceste informații sunt rezultatul unei analize a discursurilor și declarațiilor oficiale, precum și a observației experților implicați în procesul de digitalizare a României.