Sistemul public de pensii din România se apropie de o criză majoră. Numărul crescut de pensionari și populația activă redusă, precum și modul de administrare a fondurilor de pensii pot genera probleme semnificative în următorii patru ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul. 

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, anticipează un moment critic pentru sistemul public de pensii din România în următorii 3-4 ani. Odată cu pensionarea generației „decrețeilor”, cei născuți între anii 1967-1970, presiunea asupra sistemului deja deficitari se va intensifica. În septembrie 2025, numărul pensionarilor era aproape 4,7 milioane, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2.773 de lei. Conform statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050 raportul va ajunge aproape de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar.

„Sistemul public de pensii va avea nevoie de un punct de cotitură în următorii 3-4 ani: pensionarea celor din generația „decrețeilor”. Colapsul este deja vizibil, în contextul deficitului existent. Sistemul public de pensii nu reprezintă un adevărat fond de pensii”, afirmă economistul.

Solidaritatea între generații devine din ce în ce mai dificil de menținut

Expertul menționează că una dintre principalele probleme ale sistemului public de pensii o reprezintă contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru zilele de mâine, ci sunt utilizate pentru plata pensiilor actuale. Generația activă de acum susține pensionarii, dar la rândul său va depinde de contribuțiile generațiilor viitoare, care vor fi tot mai reduse numeric. Păun avertizează că acest mecanism de solidaritate intergenerațională va deveni tot mai dificil, pe măsură ce populația activă scade și îmbătrânirea populației devine rapidă.

„Contribuțiile tale și ale mele nu sunt pentru pensia noastră, ci pentru pensiile celor pensionați acum. În timp, pensia noastră va fi susținută de generațiile următoare, al căror număr va fi mai mic. În plus, trăim mai mult, ceea ce complică și mai mult această ecuație.”

Propunerile lui Păun pentru asigurarea unui venit la pensie pentru viitorii pensionari

Pe lângă provocările demografice, se ia în considerare reducerea ratei de înlocuire a venitului de pensie de la 40% la 30-35%, ceea ce ar duce la venituri insuficiente pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pensionarilor. Pentru ca o persoană care încetează activitatea să mențină standardele de viață, specialiștii recomandă ca pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul ultimilor ani de muncă. Păun evidențiază că o soluție eficientă constă în diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. El propune un model în care pensia fiecărui român să fie compusă din trei părți: o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale.

„Este tot mai dificil să asiguri o pensie decente din P1. De aceea, am tot spus: pensia românilor trebuie să fie formată echilibrat — 1/3 din Pilonul 1, 1/3 din Pilonul 2 și 1/3 din Pilonul 3 sau alte investiții individuale. Bănuiala că doar Pilonul 1 poate susține pensiile devine tot mai iluzorie și va fi tot mai problematică în viitor, pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Pe măsură ce anumite state precum Ungaria, Polonia și Germania iau măsuri pentru protejarea pensionarilor, menținerea nivelului pensiilor și creșterea veniturilor acestora, în România, autoritățile continuă să reducă pensiile și să limiteze accesul la justiție pentru anumite categorii.

Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026 și cine va beneficia de majorări de 5% și 9% în anul următor.