Măsurile de austeritate implementate de guvernul Bolojan afectează și mai mult familiile cu venituri reduse, agravând dificultățile existente. Salariul minim și beneficiile sociale au fost blocate, iar anumite categorii persoane care beneficiau de asistență medicală gratuită sunt acum obligate să-și plătească contribuțiile individual. Conform unui studiu amplu realizat de Cristina Raț, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, politicile de austeritate reduc considerabil nivelul de trai al celor aflați deja în dificultate economică.

Evoluția salariului net minim, a indicatorului social de referință (ISR), a venitului minim de inserție (VMI) și a pragului de sărăcie relativă

Surse: Friedrich-Ebert-Stiftung

Persoanele cu dizabilități și șomerii, cele mai vulnerabile grupuri în fața austerității

Studiul evidențiază care sunt cele mai afectate categorii de români de măsurile de austeritate aplicate de premierul Ilie Bolojan.

„Măsurile de austeritate adoptate prin „ordonanța trenuleț” O.U.G. 156/30.12.2024, și ulterior extinse de guvernul Bolojan prin Legea 141/25.07.2025, au blocat actualizarea indicatorului social de referință (ISR), utilizat pentru calculul unor prestări sociale și subvenții (precum indemnizația de șomaj, ajutorul pentru inserție, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, valoarea minimă a indemnizației pentru creșterea copilului). Ultima indexare a ISR a avut loc în martie 2024, la valoarea de 660 lei, afectând în special persoanele cu dizabilități, șomerii indemnizați, precum și părinții eligibili pentru indemnizația de creștere a copilului (1.651 lei în 2025) sau alocație de plasament. Renunțarea la majorarea alocațiilor pentru copii în funcție de inflație (conform Legii 214/2019) și la creșterea venitului minim de incluziune (Legea 196/2016, valabilă din ianuarie 2024) reprezintă un regres clar. În condițiile actuale de inflație, estimată la 9,5% de către Institutul Național de Statistică, aceste prestări vor acoperi și mai puțin din nevoile financiare ale familiilor”, se precizează în studiu.

Familiile cu venituri mici riscă să piardă beneficiile sociale

Guvernul a redus sau a blocat ajutoarele și salariile în perioade cu costuri ridicate, ceea ce duce la scăderea semnificativă a resurselor pentru familiile vulnerabile, în special cele cu copii, făcând imposibilă acoperirea cheltuielilor esențiale.

De exemplu, dacă doar un părinte are venit, fondurile acoperă doar o treime din necesitățile familiale. În schimb, dacă ambii părinți câștigă salariul minim și au doi copii de vârstă școlară, abia pot acoperi jumătate din cheltuielile zilnice. Aceasta duce automat la înlăturarea posibilității de a beneficia de venit minim de incluziune (VMI), conform cercetării menționate.

„Raportat la pragul de sărăcie relativă monetară de 4.070 lei/lună în 2024, situat la mai puțin de jumătate din costul coșului minim, familia titulară de VMI are doar 43,8% din această valoare. Dacă cel puțin unul dintre părinți câștigă salariul minim, familia depășește pragul de sărăcie ușor, însă orice cheltuiala neprevăzută poate arunca gospodăria în sărăcie. Dacă ambii părinți obțin salariul minim, familia depășește pragul cu 43%. În cazul familiei eligibile pentru VMI, bursele sociale pentru copii (cu condiția unui număr mic de absențe) reprezintă un sfert din buget, iar sprijinul pentru copii (înlocuind alocația de susținere) acoperă doar 12%. Dacă un singur părinte are salariu minim, bursele aduc 15% din venit, iar ajutorul pentru copii doar 5,5%. În cazul în care ambii părinți câștigă cel puțin salariul minim, familia nu mai primește niciun beneficiu de acest fel”, se explică în cercetare.

Vulnerabilitate și obligația plății CASS pentru categoriile defavorizate

Șomerii, părinții în concediu de creștere a copilului și beneficiarii de venit minim de incluziune sunt acum obligați să achite contribuția la sănătate, diminuând resursele disponibile pentru alimentație, energie sau alte necesități de bază. Autorul studiului critică această măsură, considerând-o „cel puțin ilogică și perversă”.

„Una dintre măsurile de austeritate cu impact semnificativ pe termen mediu și lung a fost eliminarea calității de coasigurat în sistemul de sănătate public și introducerea obligației de plată a contribuției CASS pentru anumite categorii vulnerabile, anterior excluse: șomeri indemnizați, părinți în concediu de creștere a copilului mic sau de admitere, beneficiari de venit minim garantat. Argumentul justificarii acestei măsuri, legat de principiul echității în contextul crizei financiare, este considerat cel puțin ilogic și pervers”, afirmă autorul studiului.

Propuneri pentru sprijinirea familiilor vulnerabile

Conform cercetării realizate de Cristina Raț, pot fi adoptate o serie de măsuri pentru atenuarea efectelor negative ale austerității asupra celor mai defavorizați:

• indexarea salariului minim și a alocațiilor pentru copii în raport cu inflația, pentru a nu pierde din puterea de cumpărare;
• reintroducerea statutului de coasigurat;
• reducerea contribuțiilor la sănătate pentru familiile vulnerabile;
• ajustarea beneficiilor sociale și a venitului minim de incluziune pentru a satisface nevoile reale ale gospodăriilor;
• asigurarea că bursele și sprijinul pentru copii ajung la cei care au cel mai mare nevoie.

Deși obiectivul declarat al politicilor de austeritate este consolidarea bugetului și controlul inflației, măsurile aplicate de Bolojan transformă sărăcia temporară în sărăcie persistentă. În special pentru familiile vulnerabile, care până recent se descurcau, aceste măsuri le-au condamnat la pragul de sărăcie.

SE recomandă:

• Taxarea proprietăților și terenurilor va fi majorată, în funcție de valoarea de piață, începând cu 1 ianuarie 2027;
• Studiul detaliază situația economică a României la sfârșitul anului, evidențiind inflația, costurile ridicate și dificultățile în trai.