Prim-ministrul a explicat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, comparativ cu media de 51% în Uniunea Europeană.

„Există un dezechilibru care exercită presiune constantă asupra bugetului central și limitează autonomia locală”, a declarat Bolojan.

Venituri proprii foarte scăzute

Conform premierului, veniturile provenite din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. În privința taxelor pe proprietate, România înregistrează 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se datorează bazei fiscale limitate, numeroaselor excepții și dificultăților în colectare.

Cheltuielile pentru salarii depășesc resursele proprii

Un alt dezechilibru major se referă la cheltuielile pentru personal. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resurse locale”, a evidențiat Bolojan.

Investiții locale semnificative, susținute de programe naționale

Totodată, România înregistrează cele mai mari investiții ale administrației locale din UE, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Aceste investiții sunt susținute de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, dat fiind faptul că resursele proprii sunt limitate.

Disparități majore între localități

Prim-ministrul a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică intensă se află într-o situație mai favorabilă, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre severe.

Pachet de reforme pentru o administrație performantă

Ilie Bolojan a explicat că reformarea administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților, reducerea cheltuielilor pentru personal în administrațiile cu exces de salariați, cofinanțarea proiectelor locale, descentralizarea atribuțiilor și stimularea dezvoltării economice, precum și promovarea eficienței administrative.

„Obiectivul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care gestionează resursele în mod responsabil și asigură o dezvoltare locală echilibrată”, a concluzionat prim-ministrul.