„În România, conform Constituției și legislației, existența a două tipuri de referendum este reglementată. Un referendum național, initiat de șeful statului după consultarea Parlamentului – și trebuie reținut – și prin care populația este chemată să se exprime asupra unor probleme de interes major pentru țară. De asemenea, există și referendumul de interes local, organizat în unitățile administrativ-teritoriale, precum comune, orașe sau județe”, a explicat Augustin Zegrean.

Acesta a evidențiat faptul că legislația românească nu permite organizarea unor referendumuri dedicate anumitor categorii profesionale.

„Astfel, nu există în România un referendum pe meserii, în ciuda probabilului regret al președintelui. Nu avem astfel de consultări în țară. Nu sunt posibile astfel de inițiative, indiferent de intenție”, a declarat fostul președinte al CCR.

Zegrean a precizat că nici o consultare a judecătorilor nu poate avea forma unui referendum și nu poate avea impactul scontat de șeful statului.

„Nu poți întreba judecătorii dacă acționează în interesul național sau din motive personale. Dacă președintele dorește o evaluare în rândul magistraților, nu o poate organiza ca un referendum”, a menționat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în principal, independența judecătorilor, pentru protejarea carierei lor”.

Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, în conformitate cu legea, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat integral.

„Se pot revoca judecători sau membri ai CSM, însă procedura este extrem de complexă și lungă. Conform estimărilor mele, eliminarea unui judecător din funcție ar dura aproximativ un an, având în vedere pașii legali”, a afirmat Zegrean, subliniind că „scoaterea în grabă a tuturor membrilor nu este posibilă, dacă se respectă legislația în vigoare”.

În opinia sa, singura soluție ar fi modificarea legislativă, cu riscuri importante. „Nu știu care va fi evoluția, dar situația rămâne incertă”, a avertizat Zegrean.

Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, conform Constituției, „dar fără drept de vot”

Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni privind această temă, fostul președinte al CCR a menționat că aceea a fost „o discuție informală, în afara prevederilor Constituției și a legislației”. A reamintit că președintele României este, conform Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „însă fără drept de vot”.

Întrebat dacă demersurile președintelui pot fi considerate intervenție politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns clar: „Președintele este o figură politică, după cunoscuta legislație. Are atribuțiile stabilite de Constituție și trebuie să le respecte în totalitate. Nici mai mult, nici mai puțin. Nici o altă competență nu i-a fost conferită în afara prevederilor constituționale”.