O nouă sesiune de lucru pentru pregătirea proiectelor propuse de România pentru finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE) a avut loc miercuri la Palatul Victoria, anunță Guvernul.
La consultările coordonate de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, au participat experți ai Comisiei Europene și reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor implicate în elaborarea portofoliului național de proiecte.
România va beneficia de un împrumut în valoare de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al sumelor alocate prin Programul SAFE.
Discuțiile au fost urmate de două vizite. Prima destinație a fost Uzina Mecanică București, unde se fabrică transportoare blindate Piranha, având în vedere că, la această fabrică, România intenționează să dezvolte un proiect prin Programul SAFE, conform unui comunicat de presă al Guvernului.
A doua vizită a fost la baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde sunt prezente toate echipamentele civile și militare utilizate de forțele de ordine.
„Sprijinul din partea Comisiei Europene este extrem de esențial pentru finalizarea listei de proiecte ale României, precum și pentru achizițiile comune cu alte state, interoperabilitatea și reducerea timpilor de implementare, prin amplificarea capacităților de producție. Ne concentrăm pe dezvoltarea industriei naționale de apărare și pe integrarea în lanțurile valorice europene. De asemenea, prioritatea noastră vizează realizarea secțiunilor de autostradă Pașcani-Ungheni – Pașcani-Siret și creșterea capacităților militare și civile de apărare. Mulțumesc instituțiilor participante pentru efortul susținut în finalizarea propunerii României pentru SAFE și reprezentanților Comisiei Europene pentru sprijinul logistic și administrativ”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
Programul SAFE
Prin intermediul programului SAFE, România își propune să echipeze toate structurile cu responsabilități în domeniul securității naționale și apărării civile, cu echipamente militare și de utilizare duală. Un alt obiectiv important este integrarea industriei naționale de apărare în lanțurile valorice europene.
De asemenea, prioritatea în achiziții va fi localizarea producției în România și implicarea companiilor locale în lanțurile de aprovizionare ale industriei de apărare din Europa.
O direcție semnificativă este dezvoltarea de capacități pentru drone aeriene și maritime, în parteneriat cu Ucraina, prin infrastructură de producție în România. Colaborarea cu Ucraina, având în vedere experiența valoroasă în domeniu, și cu întreg Flancul Estic, de la Finlanda la Bulgaria, este fundamentală pentru crearea unui sistem de detectare și apărare împotriva dronelor.
Reprezentanții Comisiei vor susține inițiativa României de a deschide dialog cu celelalte țări din Flancul Estic pentru coordonarea capacităților de detectare și interceptare a dronelor în spațiul aerian național, astfel încât să funcționeze ca un mecanism unitar, fiind prima linie de apărare pentru Europa.
Întâlnirea de la Palatul Victoria
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat reprezentanți din DG DEFIS, coordonator SAFE Herald Ruijters, Fabio Liberti – Director Adjunct al Direcției de implementare SAFE, Marta Sadel – Ofițer de politici în aceeași direcție, Alina Elena Manea – Ofițer de politici în cadrul aceleiași structuri.
Din partea oficială română au participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, ministrul Economiei, Radu Miruță, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului Justiției și ai structurilor naționale de securitate.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) reprezintă un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi. 19 state membre, inclusiv România, și-au exprimat interesul pentru acest mecanism.
Împrumuturile se acordă pe baza unui plan național de investiții în industria de apărare aprobat de Comisia Europeană, fondurile fiind disponibile până la 31 decembrie 2030.
