**România recuperează 166 milioane euro din fonduri europene suspendate în cadrul PNRR, după eforturi intense de reformare**

România va recupera 166 milioane euro din suma inițial suspendată de 231 milioane euro, în urma procesului de negociere și corectare a jalonelor deficiente în implementarea PNRR. În perioada de la depunerea cererii în decembrie 2023, până în prezent, autoritățile au implementat măsuri de remediere pentru patru jaloane, însă diferența de 65 milioane euro rămâne suspendată.

**Contextul și procedura de recuperare a fondurilor europene**

Cererea de plată nr. 3, depusă pe 15 decembrie 2023, a fost evaluată de Comisia Europeană, fiind una dintre cele mai dificile pentru România. În mai 2025, Comisia a suspendat parțial anumite sume, motivând că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite corespunzător. România a transmis, ulterior, justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, dar Comisia a menționat că patru jaloane importante nu au fost atinse.

**Recuperarea sumelor suspendate**

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat că, din suma inițială de 231 milioane euro, România a reușit să recupereze 166 milioane euro. El a precizat că, de la preluarea mandatului în iunie, au fost folosite toate pârghiile disponibile, inclusiv discuții tehnice și negocieri, pentru a obține această recuperare.

**Recuperarea în domeniul pensiilor speciale și rolul guvernului**

„Cea mai importantă victorie din cadrul Cererii de plată nr. 3 este legată de pensiile speciale”, a declarat Pîslaru. El a menționat că, din suma suspendată de 231 milioane euro, România va recupera 166 milioane euro, datorită implicării directe a prim-ministrului Ilie Bolojan și adoptării Legii nr. 24/2026. Această lege a permis confirmarea faptului că țara îndeplinește cerințele pentru acest jalon.

**Reformele în guvernanța companiilor de stat și rezultatele obținute**

Un al doilea jalon important vizează reformarea companiei pentru administrarea corporațiilor de stat, AMEPIP, cu scopul de a asigura conduceri profesioniste și transparente. În acest domeniu, România a recuperat 132 milioane euro. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a avut o contribuție semnificativă în această reformă.

**Sectorul energetic și problemele legate de companii**

Pentru companiile de stat din energie, precum Hidroelectrica, Romgaz, și Nuclearelectrica, Comisia Europeană a constatat probleme în procesul de numire a conducătorilor, care au fost politice, cu proceduri neclare și lipsă de indicatori de performanță. România pierde 180 milioane euro din această categorie, dar reușește să recupereze 48 milioane euro.

**Sectorul transporturilor și controversele legate de numirile în companii**

Un alt jalon se referă la companiile din sectorul de transport, precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Problemele identificate includ proceduri inadecvate, conflicte de interese și numiri neconforme cu standardele. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează doar 4,5 milioane euro.

**Diferența în implementarea reformelor și impactul politicii**

Ministrul Pîslaru a criticat direct politicienii pentru întârzieri și blocaje, acuzând utilizarea din interes personal a funcțiilor și nepotismul în numirea conducătorilor de companii. El a menționat că toți cetățenii plătesc pentru incompetența și interesele politice, fiind nevoie de responsabilitate pentru a evita repetarea acestor situații.

**Responsabilitatea și efectele acestor situații**

Ministrul a atras atenția asupra faptului că, în cazul în care reformele nu sunt implementate corect, fondurile europene pot fi pierdute definitiv. El consideră că politicienii trebuie să răspundă pentru blocajele create și a solicitat consolidarea eforturilor pentru finalizarea reformelor restante și evitarea unor pierderi suplimentare.

Pentru moment, suma de 65 milioane euro rămâne suspendată, în așteptarea implementării complete a reformelor finale, în condițiile în care autoritățile precizează că lucrează pentru rezolvarea tuturor jalonelor restanțate.