Au trecut trei săptămâni de la un furt spectaculos de bijuterii de la Louvre, iar Curtea de Conturi a Franței a publicat un raport criticând instituția pentru că a neglijat constant protecția în favoarea achiziției de noi opere de artă și a organizării de expoziții.

Președintele Curții, Pierre Moscovici, a afirmat: „Nimeni să nu se înșele: furtul bijuteriilor coroanei reprezintă un semnal de avertizare extrem de serios”.

Era duminică, 19 octombrie.

Hoții au accesat muzeul cu ajutorul unui lift exterior la primul etaj și au tăiat vitrinele din care au sustras bijuterii estimate la 88 de milioane de euro, aparținând cândva reginelor și împăretelor secolului al XIX-lea.

Rezumatul raportului Curții de Conturi

Raportul se bazează pe perioada 2018 – 2024 și evidențiază că instituția a favorizat activități vizibile și atractive, în detrimentul întreținerii și modernizării sistemelor tehnice, în special în domeniile securității și siguranței publice.

În intervalul analizat, muzeul a investit 105,4 milioane de euro în achiziția de noi opere de artă și 63,5 milioane de euro în amenajarea spațiilor expoziționale.

În același timp, s-au alocat doar 26,7 milioane de euro pentru întreținere și 59,5 milioane de euro pentru restaurarea clădirii palatului.

O „corectare drastică” a pericolului

Observațiile Curții se suprapun cu critici formulate de ministrul Culturii, Rachida Dati, care a declarat că administratorii au „subestimat grav” riscurile de intruziune în muzeu.

Un expert renumit în artă din Franța, Didier Rykner, a acuzat de asemenea muzeul că preferă să-și cheltuiască resursele „generoase” pe proiecte atractive, în loc să protejeze ceea ce deja posedă.

Exemplul cel mai recent și relevant este lansarea, cu mare fast, la începutul acestui an, a proiectului „Noua Renaștere a Muzeului Louvre”, inițiat de Emmanuel Macron și directoarea Laurence des Cars.

Aceasta presupunea o nouă intrare la est și extinderea spațiilor expoziționale, inclusiv o galerie separată pentru Mona Lisa.

Potrivit Curții de Conturi, acest proiect a fost demarat fără studii suficiente de fezabilitate tehnică și arhitecturală, precum și de analiză financiară.

Costurile estimate au crescut deja la 1,15 miliarde de euro, față de cele 700 de milioane de euro anunțate în ianuarie.

Punctul de vedere al conducerei muzeului

Conducerea muzeului a declarat că a implementat majoritatea recomandărilor Curții, însă consideră că aceasta nu a înțeles pe deplin toate măsurile întreprinse, mai ales în domeniul securității.

„Atât în cazul celui mai mare și vizitat muzeu din lume, cât și dintr-o perspectivă pe termen lung, judecata echilibrată trebuie să fie una obiectivă”, se precizează în comunicat.

Activități infracționale minore

Între timp, unul dintre suspecții reținuți, Abdoulaye N. (39 de ani), a fost multă vreme un erou local în cartierul Aubervilliers din nordul Parisului, având o notorietate pentru activitățile sale ilegale pe motocicletă, considerate acte de „curaj”.

Cunoscut sub porecla „Doudou Cross Bitume”, posta frecvent videoclipuri în care exersa wheeling-uri la obiective turistice din Paris precum Trocadéro.

De asemenea, se filma făcând culturism.

A acumulat mai multe infracțiuni rutiere și alte conflicte penale, fără a fi însă implicat în acte de crimă organizată.

Anterior, Abdoulaye N. a fost agent de pază la Centrul Pompidou din Paris, unul dintre cele mai importante muzee de artă modernă din Europa.

Există posibilitatea ca Abdoulaye și alți suspecți implicați în cazul Louvre să nu fie liderii operațiunii, ci să fie plătiți de o terță parte, susțin anchetatorii.