Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de marți, 17 februarie 2026, menținerea nivelurilor actuale ale principalelor dobânzi de politică monetară și ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit din România. Decizia survine într-un context de inflație persistentă și evoluție lentă a indicatorilor economici.

Decizii privind dobânzile și nivelurile de rezervă

Consiliul BNR a păstrat rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, a menținut la aceeași valoare rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) de 7,50% pe an și rata dobânzii pentru facilita de depozit la 5,50% pe an. Nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămâne neschimbat, conform comunicatului BNR.

Contextul economic și evoluția inflației

Decizia a fost luată în condițiile în care rata anuală a inflației în România continuă să scadă, dar rămâne pe un nivel ridicat de 9,62% în ianuarie 2026. Inflația de bază continuă să fie influențată de costurile salariale, așteptările inflaționiste și efectele indirecte ale creșterii prețurilor la energie și alimente.

BNR urmărește stabilizarea inflației în intervalul țintă într-un mod gradual, pentru a evita dezechilibrele economice majore. Chiar dacă evoluția descendentă a inflației este lentă, prognoza indică o eventuală creștere temporară în trimestrul al doilea al anului, cauzată de efecte de bază, eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente și impactul majorării TVA-ului și al accizelor. Reférirea la expirarea plafonării prețurilor la energie sugerează o recuperare a prețurilor în această periodă.

Proiecții pentru inflație și economie

Conform scenariului prezentat, inflația va continua să scadă lent până în primul trimestru, însă din trimestrul al doilea urmează o creștere temporară. Prognoza indică faptul că inflația nu va reveni în intervalul țintă decât din a doua jumătate a anului 2027.

Nivelul inflației rămâne un aspect de preocupare pentru autorități, având în vedere influența costurilor și a unor factori externi precum prețurile energiei și alimentelor.

Evoluția economiei românești și provocările ei

Criza economică persistă, iar datele oficiale arată o creștere semnificativă a datoriei externe. În 2025, datoria totală a României a crescut cu aproape 24 miliarde de euro, ajungând la un total de 227 miliarde de euro. Această majorare reprezintă o povară tot mai mare asupra finanțelor țării.

Starea actuală a economiei indică dificultăți în menținerea unui consum sănătos și stabilitatea prețurilor, alături de eforturi pentru gestionarea datoriei externe și controlul inflației în condițiile actuale.

Decizia BNR din 17 februarie 2026 păstrează ratele dobânzilor și rezervelor, continuând politica de a nu reduce rapid costurile de creditare în fața unui mediu economic stillat și a inflației ridicate.