România își întărește poziția pe flancul estic al Uniunii Europene, având un rol strategic din ce în ce mai important, afirmă vicepreședintele USR, Dan Barna, în cadrul deschiderii Congresului USR 2026, intitulat „Viitorul, acum”. Acest context a fost subliniat și de declarațiile recente de la Bruxelles, care indică prioritatea acordată securității și apărării în regiune.

România devine actor principal pe flancul estic

Dan Barna a precizat că noile priorități europene în materie de securitate și buget sporesc relevanța României în această zonă. El a menționat că securitatea națională a devenit o politică de primă linie, influențând și deciziile interne. În condițiile acestui context, țara noastră „devine un actor relevant pe flancul estic”, a spus Barna, referindu-se la declarațiile de joi de la Bruxelles.

Declarațiile oficiale ale Uniunii europene au confirmat această orientare, Ursula von der Leyen și comisarul Stefano Fitto subliniind că zona de est a blocului comunitar devine o prioritate. Un semnal politic important a fost primirea primului ministru român în cadrul unui eveniment oficial european, fiind astfel recunoscută poziția României în arhitectura de securitate a UE.

Sprijin pentru Moldova și Ucraina în bugetul european

Potrivit lui Dan Barna, noul buget european este construit pe o logică strategică, cu accent pe vecinătate și extindere. România susține alocări clare pentru Ucraina și Republica Moldova în cadrul pilonului dedicat Europei globale. El a afirmat că aceste state reprezintă zone pentru care România „se luptă” pentru a primi finantare europeană.

Cadrul bugetar actual include un pilon specific pentru extindere, în care Ucraina și Moldova sunt considerate priorități. Această alocare vizează sponsorizarea relației dintre UE și statele aspirante la aderare, subliniind importanța strategică a acestor zone în politicile europene.

Tranziția verde și sprijin pentru Valea Jiului

Barna a abordat subiectul tranziției către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, menționând importanța integrării în această strategie fără a afecta comunitățile locale. El a specificat că sectorul Valea Jiului trebuie susținut prin finanțări pentru reindustrializare modernă, pentru a preveni marginalizarea regiunilor tradițional-industriale.

El a subliniat că fondurile europene trebuie să fie alocate în mod echitabil pentru comunitățile afectate, iar reducerea susținerii financiare către aceste zone ar putea avea consecințe sociale și politice grave. De asemenea, el a avertizat că această percepție de „lăsare în urmă” este exploatată de mișcări suveraniști extremiști.

Importanța fondurilor de coeziune

Barna a atras atenția asupra riscului de diminuare a fondurilor de coeziune în viitoarea etapă a finanțării europene. În opinia sa, aceste fonduri au fost esențiale pentru realizarea unor schimbări majore în regiuni, inclusiv în România.

El a explicat că noul cadru bugetar se bazează pe trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”. Acest sistem oferă guvernelor o arie mai largă de administrare în privința fondurilor. Barna a punctat că este esențial ca regiunile să aibă un cuvânt de spus în procesul decizional și ca banii să ajungă efectiv la comunitățile locale.

Schimbări în regulile de utilizare a fondurilor europene

Un alt subiect dezbătut a fost propunerea Comisiei Europene de reducere a termenului pentru utilizarea fondurilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni. Barna consideră că această schimbare ar pune în dificultate țările cu capacități administrative limitate, riscând să piardă fonduri dacă întârzie să le implementeze.

El a afirmat că poziția USR și a sa personală este de a susține menținerea regulii N-3, care s-a dovedit eficient în absorbția fondurilor și în evitarea pierderilor financiare pentru stat.

Implicații pentru autoritățile locale și regiunile

Dan Barna a exprimat sprijin pentru implicarea directă a autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor europene. În opinia sa, deciziile despre banii europeni trebuie să fie mai mult descentralizate, astfel încât municipalitățile și regiunea să aibă un cuvânt de spus în procesul de alocare și implementare a proiectelor.

El a afirmat că această abordare ar asigura o distribuție mai eficientă și mai echitabilă a fondurilor, garantând că resursele ajung efectiv la comunitățile locale, esențiale pentru dezvoltarea și coeziunea socială a țării.