România a alocat aproape 17 miliarde de euro pentru programul european SAFE, însă procedura de repartizare a fondurilor a suscitat controverse, inclusiv în privința transparenței și a implicării structurilor militare din țară. Deciziile au fost luate de un proces în care, în mod surprinzător, Armata nu a fost reprezentată direct, iar componența comisiei de lucru a generat întrebări cu privire la echilibrul decizional.

Contextul programului SAFE și modul de funcționare

Regulamentul SAFE a fost adoptat pe 27 mai 2025, în cadrul pachetului Pregătire 2030, fiind destinat să stimuleze creșterea investițiilor în capacități defensive ale statelor membre ale UE. Finanțarea se întinde pe perioada 2026-2030, oferind împrumuturi cu maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. Dobânda maximă este de 3%. Pentru România, costurile de finanțare sunt avantajoase datorită ratingului de credit AAA al Comisiei Europene, în ciuda faptului că ratingul țării este low – BBB-.

Componența comisiei de decizie și absența structurilor majore ale Statului Major

Documentele publicate arată că deciziile de alocare a fondurilor au fost influențate de persoane din cercurile politice și administrative, precum Mihai Jurcă, șeful Cancelariei prim-ministrului și coordonatorul național al SAFE, fostul ministru al Apărării Ionuț Moșteanu, apoi Radu Miruță, coleg de partid. La această listă se adaugă Oana Țoiu, șefa MAE, care a avut un rol în procesul decizional.

Surprinzător, structura responsabilă cu apărarea națională, Statul Major al Apărării, nu a fost reprezentată în mod direct. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, nu a avut implicare în elaborarea documentului, ceea ce ridică întrebări despre reprezentativitatea și decizia militară în proces.

Reprezentarea instituțională a Ministerului Apărării și a Altora

În procesul de decizie a fost implicat fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și Cornel-Ion Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul MApN. În același timp, Ministerul de Interne și serviciile de informații primeau fonduri importante, în sumă de 2,8 miliarde de euro, pentru echipamente, comunicații, mobilitate și protecție civilă.

Nicușor Dan, primarul Capitalei, nu a trimis în comisie consilierul pe Apărare, ci unul economic, ceea ce ridică întrebări despre reprezentarea factorilor cheie în această structură.

Supervizarea programului și rapiditatea deciziilor

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, adus de la Oradea și considerat apropiat de Ilie Bolojan, coordonează programul SAFE, deși nu are pregătire de specialitate în domeniu. Deciziile principale au fost luate rapid: Grupul de lucru a fost constituit pe 21 noiembrie 2025, iar planul a fost transmis la Bruxelles pe 28 noiembrie, în doar o săptămână de la înființare.

Planul de investiții a fost aprobat de CSAT prin Hotărârea nr. 128/24.11.2025, fiind reglementat cadrul achizițiilor din programul SAFE, fără implicarea directă a structurilor militare centrale.

Reacțiile societății și controversele generate

Implicarea politicienilor și oficialilor militari în procesul de decizie a generat reacții critice. Directorul Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a declarat că Radu Miruță, ministrul Apărării până în noiembrie 2025, ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale, acuzându-l de sabotarea investițiilor în apărare.

Miruță a făcut, în trecut, plângeri la Parchetul General privind legalitatea numirii conducerii Romarm și a fost opozant vehement al componentelor programului SAFE. În plus, el a fost acuzat că și-a însușit meritele pentru proiectul armei de asalt, după ce s-a opus în timpul dezbaterilor oficiale.

Dispute politice și implicarea personalităților

Războiul discursurilor continuă între politicienii implicați. Pe de o parte, Nicușor Dan îl delegă pe Radu Burnete, consilierul economic al Președintelui, la discuțiile despre SAFE, în timp ce Ilie Bolojan, fostul președinte CJ Oradea, pare să dețină o influență semnificativă în coordonarea procesului, deși nu are calificare tehnică în domeniu.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a reacționat critic la încercările de dezinformare sau manipulare, acuzându-l pe Bolojan de minciuni legate de gestionarea programului SAFE. În același timp, România virează miliardele de euro în conturile Germaniei și Franței, în contextul în care Polonia își dezvoltă propria industrie de apărare cu fonduri din program, fapt considerat problematic de specialiști.

Aceste reacții și controverse accentuează incertitudinea asupra modului în care sunt gestionate și repartizate fondurile alocate pentru modernizarea apărării naționale.