Abuzul de substanțe psihoactive este o problemă gravă. Este îngrijorător faptul că tinerii încep să consume droguri la vârste din ce în ce mai mici, uneori chiar de la 12-13 ani. Elevii și liceenii care se droghează riscă complicații grave, inclusiv deces din cauza supradozelor, deși unii acceptă tratament. Factorii care contribuie la această problemă includ: anturajul nociv, lipsa sprijinului familial și al autorităților, traficul de droguri în expansiune și distribuitorii preocupați de câștiguri, indiferent de consecințe pentru victime. Toate acestea mențin atracția pentru o iluzie efemeră, cu efecte devastatoare, inclusiv fatale.

După cazul tragic al lui Vlad Pascu, care în 2023 a ucis doi tineri, cauza morții lui Rareș Ion, un apropiat al lui Pascu, după o supradoză, necesită o dezbatere aprofundată despre efectele nefaste ale substanțelor psihoactive.

• Rareș avea doar 20 de ani și consuma droguri de la 15 ani, fiind internat de mai multe ori la spital.
• Una dintre aceste internări a avut loc pe 15 aprilie 2025, când a fost găsit inconștient la domiciliul unui distribuitor de droguri, zis „Maru”, și transportat la Spitalul de Urgență Floreasca din București.
• După câteva ore de tratament, Rareș a părăsit spitalul, declarând că nu dorește internarea. A decedat câteva ore mai târziu acasă.
• Această moarte a declanșat o anchetă a Parchetului Tribunalului București și a DIICOT, care a condus la arestarea dealerului „Maru” pentru 30 de zile.

Drogurile distrug viața, fie încet, fie rapid, cu aceleași consecințe dezastruoase. Un medic cu vastă experiență în tratarea dependențelor confirmă acest lucru. Profesorul dr. Radu Țincu, medic primar toxicolog și șef al Secției Clinice ATI II din Spitalul Clinic de Urgență București, oferă o perspektivă asupra acestei probleme.

Profesorul dr. Radu Țincu a discutat, în cadrul unei emisiuni, despre aspectele dramatice ale consumului de droguri și lupta cu dependențele generate de primele experimente cu substanțe psihoactive. În majoritatea cazurilor, evoluția este dureroasă, cu un final adesea tragic.

Rareș a suferit o intoxicație după consumul de droguri într-un garaj. În loc să cheme ambulanța, posesorul garajului, cunoscut online ca „Maru”, a transmis imagini cu prietenul său inconștient pe o platformă de socializare. Unele dintre persoanele care au vizionat transmisiunea l-au sfătuit pe „Maru” să apeleze serviciile de urgență.

În timp ce transmitea live imagini cu Rareș pe platformă, peste 300 de spectatori au urmărit situația în timp real. Unii îl avertizau să cheme urgent o ambulanță. În cele din urmă, ajutorul medical a ajuns la timp.

”Dependența de substanțe psihoactive este o realitate”

De ce nu a rămas Rareș internat? Care este procedura în astfel de cazuri? Medicul Radu Țincu explică că aceasta este o problemă frecventă. Majoritatea persoanelor cu dependență de droguri refuză internarea după primi îngrijiri de urgență.

„În majoritatea cazurilor, pacienții care ajung cu reacții adverse la consumul de droguri nu doresc internarea. Este caracteristic acestei categorii de pacienți. Ei adesea solicită ambulanța mult prea târziu, crezând că pot gestiona problema acasă. De multe ori, refuză internarea în spitale specializate în psihiatrie, unde ar urma un tratament de dezintoxicare.”

Rareș Ion nu este un caz izolat. Ambele părți ale problemei sunt complexe: înțelegere scăzută a pericolului și lipsa conștientizării dependenței. Nu este o problemă ușor de identificat.

De multe ori, pacienții care solicită consult medical spun: «Nu sunt dependent! Doar aș vrea să știu dacă aceste substanțe pot avea efecte negative pe termen lung și dacă există tratament». Ei nu reușesc să recunoască dependența, adesea deoarece nu sunt informați despre efectele adverse.

De exemplu, unii tineri s-au adresat medicului după ce au experimentat reacții adverse după consumul de amfetamine. Acest aspect denotă lipsa unei cunoașteri prealabile a eventualelor riscuri și consecințe.

Problema fundamentală la pacienții dependenți este lipsa educației medicale. Aprecierea riscului este problematică. Dependența se poate manifesta la două niveluri: psihic și fizic. Senzațiile plăcute sunt percepute de consumator ca fiind cauza dependenței.

Dependența psihică poate să apară după prima utilizare. Se creează o dependență de senzațiile plăcute, care oferă euforie. Cu toate acestea, efectele pozitive sunt temporare, iar consecințele negative durează.

Depresia este o consecință directă a abuzului cronic de substanțe psihoactive. Când persoana își dă seama că drogurile nu rezolvă problemele, ci le agravează, apare o dezamăgire și uneori chiar depresie, ducând la efecte grave, inclusiv sinucideri.

Dependenții tind să creadă că acestea le vor rezolva problemele, însă drogurile agravează situația, ducând la complicații medicale și sociale. Societatea joacă un rol important prin stigmatizarea dependentului, fapt care îl poate împinge spre un ciclu vicios.

„Reacția la substanțe psihoactive poate fi influențată genetic”

În cazul lui Rareș Ion, rezultatele analizei toxicologice au evidențiat prezența unor substanțe precum benzodiazepine, metadonă, canabinoizi, tramadol, 6-MAM și alfa-PVP (flakka).

Un cocktail de droguri ca în cazul lui Rareș, putea duce la deces? 

„Absolut. Acest tip de consum, numit poliadicție, este frecvent. Apare toleranța, organismul se obișnuiește cu o substanță, necesitând treptat doze mai mari pentru a obține același efect. Odată ce efectul inițial scade, consumatorul apelează la o gama de mai multe substanțe.”

Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul examenelor toxicologice, este rar întâlnită o singură substanță. Cele mai multe cazuri implică combinatii complexe de patru până la opt substanțe în același timp. Diversitatea substanțelor folosite este o cauză majoră a complicațiilor.

Combinația de substanțe creează un risc crescut de sinergism farmacologic, adică interacțiune potențată. Un exemplu ilustrativ este combinarea metadonei cu tramadolul, ambele fiind opioide. Această combinație poate declanșa complicații grave, inclusiv disfuncții respiratorii, stop respirator.

De multe ori, consumatorii combină droguri ilegale cu medicamente sau alcool.

Combinarea diverselor substanțe modifică farmacocinetica, ceea ce face reacțiile organismului dificil de anticipat. Posibile reacții toxice includ efecte severe asupra sistemului nervos central, care pot cauza comă și, în cazuri extreme, stop respirator sau aspirație de conținut gastric.

Există două tipuri majore de toxicitate:

• Toxicitatea sistemului nervos central, care poate conduce la comă și stop respirator.
• Toxicitatea cardiacă, care poate cauza tulburări de ritm cardiac și stop cardiac.

Unele substanțe, în special stimulentele, pot provoca tulburări de ritm cardiac cu risc fatal.

Substanțele precum amfetaminele, pot modifica ritmul cardiac și, în combinație cu factori genetici, pot crește riscul complicațiilor cardiace. Este esentiala o evaluare medicala înainte de consumul de substanțe stimulente pentru a se evalua vulnerabilitatile individuale.

Reacțiile la combinații de droguri sunt imprevizibile și variabile între indivizi, datorită diferențelor genetice în procesul de metabolizare.

Întrebat despre posibilitatea de salvare a lui Rareș în cazul unei internări mai prelungite, medicul Țincu nu a putut estima cu certitudine.

„Lupta împotriva consumului de droguri este multidisciplinară”

În România, consumul de droguri afectează semnificativ tinerii, dar lipsesc politici eficiente.

Anteriorul organism de lupta impotriva drogurilor a fost desfiintat, lăsând un vid în sectorul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog.

“Consumul de droguri este o problemă multidisciplinară, și nu doar una medicală. Necesită implicarea mai multor ministere.”

“Necesitatea unui program de reabilitare pe termen lung”

Mafia drogurilor operează la toate nivelurile, iar uneori chiar consumatorii se transformă in dealeri.

Este necesară o abordare complexă a dependenței de droguri pentru a preveni recăderile, ce pot ajunge la 60-80% fără un program de reabilitare de masă.

Tratamentul de dezintoxicare nu este suficient. Este absolut necesară terapie postcură, terapii comportamentale, psihoterapie și reabilitare.

Existența unor programe de reabilitare necesită cunoașterea exactă a amplorii problemei, element ce lipsește momentan.

„Testarea antidrog pentru elevi ar putea fi o soluție”

Testările antidrog în școli sunt discutate. Unele grupuri se opun, iar altele susțin, sub condiția decontării de către stat.

Cum pot părinții identifica dacă copilul lor consumă droguri?

Este esențială prevenirea consumului de droguri prin educație și prin facilitează accesului la testele antidrog. Testarea ar trebui deconată de sistemul de sănătate pentru elevi.

Este crucială identificarea problemelor cât mai devreme, evitând întârzierea diagnosticului și a tratamentului în faze avansate ale dependenței.

Există țări în care testarea este obligatorie, la angajări.

Până la o eventuală testare obligatorie, accesul gratuit la teste pentru elevi cu suspiciune ar fi o măsură importantă.

„Testarea apelor reziduale pentru prevenirea abuzului de droguri în şcoli”. 

Unul dintre mediile preferate de consum de droguri sunt toaletele școlare, dificil de monitorizat.

Soluții pentru restricționarea consumului de droguri în școli includ monitorizarea și intervenția timpurie a problemei.

O opțiune ar fi testarea apelor reziduale. Aceasta oferă informatii despre amploarea consumului, fără a identifica individual consumatorii, dar ar contura o imagine globală.

Este vitala deconstrucția stigmatizării consumatorilor de droguri, perceputi ca persoane cu probleme de sănătate și nu ca persoane cu o slăbiciune morală.

Programele de educație medicală pentru cadrele didactice și instruirea pentru identificarea semnelor de consum la elevi ar contribui la prevenție.

Un rol crucial îl are psihologul școlar, pentru a identifica problemele personale ce pot determina consumul de droguri, și pentru a oferi soluții alternative și suport.

Părinții cu suspiciuni pot primi suport, în colaborarea cu medicină școlară și psihologie.

Consumul de droguri poate fi o cale pentru adolescenți de a găsi o soluție temporară.

Uneori, consumul este asociat cu dificultăți de comunicare și socializare.

Educarea tinerilor despre riscurile consumului de droguri, inclusiv cele pe termen mediu, este esențială, pentru ca elevii să ia decizii în cunoștință de cauză.