Conform unor diplomați citați de Reuters, invitațiile au început să fie distribuite în capitalele europene sâmbătă, iar reacțiile guvernelor au fost în mare parte atenuate. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, prim-ministrul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și acceptat „onorarea” invitației.

Alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au exprimat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind influența asupra ONU. Un diplomat a catalogat planul ca fiind o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU, în timp ce diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul structurilor internaționale stabilite.

România. Nicușor Dan analizează invitația

Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius-Gabriel Lazurca, a comentat invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace”, explicând poziția președintelui Nicușor Dan.

El a menționat: „Administrația prezidențială a confirmat recepția invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu doar invitația, ci și conținutul inițiativei președintelui Trump”.

Întrebat dacă România ia în calcul să contribuie cu un miliard de dolari pentru participarea la acest comitet sau dacă poate decide să nu se implice deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentele financiare semnificative, în contextul dificultăților fiscale și bugetare ale României, sunt o responsabilitate care nu îmi aparține. Decizia aparține Guvernului sau președintelui României”.

Legat de analiza efectuată de administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne concentrăm nu doar asupra detaliilor și angajamentelor din inițiativa președintelui Trump, ci și asupra modului în care echilibrele raporturilor dintre România și Statele Unite, precum și cele cu Uniunea Europeană, pot fi influențate”.

El a subliniat: „Nu dorim să angajăm România politic sau financiar într-o inițiativă a cărei consecințe nu le înțelegem pe deplin în acest moment”.

Referitor la surpriza apariției acestei inițiative, Lazurca a confirmat: „A fost, fără îndoială, o surpriză”.

Trump: președinte pe termen nelimitat al noului organism

Conform proiectului de „cartă” anexat invitației, Consiliul Păcii ar urma să fie condus pe viață de Donald Trump și să înceapă cu problema Gaza, cu intenția de a se extinde ulterior către alte conflicte. În scrisoare, Trump afirmă că organizația „va fi unică” și că „nu a mai existat o asemenea structură”.

Casa Albă a comunicat, printr-o postare pe X, că mecanismul de finanțare „asigură, pur și simplu, calitatea de membru permanent partenerilor care demonstrează un angajament ferm față de pace, securitate și dezvoltare”.

Inițiativa începe cu Gaza, dar ar putea depăși mandatul ONU

Un mandat pentru „Board of Peace” privind Gaza a fost aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, însă doar până în 2027 și numai pentru conflictul din Gaza. Rusia și China au abținut, criticând faptul că rezoluția nu oferă ONU un rol clar în evoluția situației din enclava respectivă.

În același timp, inițiativa americană prevede monitorizarea unei administrații palestiniene tehnocratice în Gaza de către un consiliu internațional, în contextul unui armistițiu fragil. Casa Albă a anunțat deja câteva nume pentru componenta Consiliului Păcii: secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și Jared Kushner, ginerele fostului președinte Trump. Informațiile indicate arată că numele anunțate nu includ palestinieni, iar ceilalți membri vor fi comunicați în următoarele săptămâni.

De asemenea, SUA au propus și un „Gaza Executive Board” format din 11 membri, care ar susține administrația tehnocrată, includând oficiali din Turcia și Qatar. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a afirmat însă că această componență nu a fost coordonată cu Israelul și contravine politicii sale.

Reacții internaționale: prudență și temeri

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, aflată în vizită în Coreea de Sud, a afirmat că țara sa este „pregătită să contribuie”, fără a clarifica dacă se referă strict la Gaza sau la inițiativă în integralitate.

În Canada, premierul Mark Carney a menționat că a fost de acord „în principiu” cu planul pentru Gaza, însă detaliile încă sunt în discuție.

Un reprezentant al ONU, purtător de cuvânt al secretarului general António Guterres, a subliniat că statele membre sunt libere să colaboreze în grupuri, menționând totodată că „Națiunile Unite vor continua activitatea în baza mandatului”. Un alt oficial ONU a avertizat, într-o declarație publică, că slăbirea rolului organizației ar putea conduce la „timpuri foarte întunecate”.