În cadrul Programelor Naționale de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană analizează fiecare etapă (pivotal) folosind probe furnizate de autoritățile naționale, ghidată de criterii precise și obiective. Legile Justiției, legate de etapă 423 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României, nu au fost încă supuse evaluării de către Comisie, deoarece nu au fost incluse până în prezent în nicio solicitare de plată”, a declarat pentru G4Media un reprezentant al Comisiei Europene.

Într-o declarație, ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmase miercuri că această etapă ar fi fost realizată.

„Aceste legi sunt și etapă înscrisă în PNRR, considerată de noi ca fiind finalizată, și pentru care se va depune solicitarea de plată numărul 4 în curând, pentru a beneficia de fondurile europene. Astfel, Ministerul Justiției și-a îndeplinit responsabilitățile în crearea unui cadru modern pentru a asigura autonomia și funcționarea eficientă a justiției, resfințind că aceste aspecte țin de autoritatea judiciară, parchete și CSM”, a declarat ministrul Radu Marinescu.

„Principiul fundamental al autonomiei justiției impune lipsa implicării politice, iar CSM este, conform Constituției, garantul independenței justiției. Am observat totuși că se menționează că majoritatea magistraților este considerată de bună credință sau membrii CSM sunt aleși prin formule majoritare. Toate procedurile legate de alegeri, verificare și promovare, selecția în funcții de conducere sunt realizate conform legislației menționate, recent adoptată ca etapă în PNRR”, a mai precizat ministrul Justiției.

Este important de menționat că pentru a accesa fondurile europene din PNRR, România trebuie să implementeze o serie de reforme asumate și verificate de Comisia Europeană. Printre aceste jaloane se numără și modificările legislative din domeniul justiției.

Legile actuale ale justiției au fost redactate de Cătălin Predoiu în 2022, când ocupa funcția de ministru al Justiției. Aceste legi au fost criticate de comisarul european Vera Jourova, de reprezentanți ai Consiliului European pentru Democrație și Drepturile Omului și de o parte a societății civile și mass-media. În acea perioadă, s-au evidențiat efecte negative semnificative ale acestor reforme, multe inspirate de tentativele lui Liviu Dragnea de a compromite independența justiției.

Una dintre principalele modificări aprobate în 2022 de către coaliția PSD-PNL-UDMR a fost transferul competenței de investigare a infracțiunilor comise de magistrați de la DNA și DIICOT la Parchetul General.