Blocul Național Sindical (BNS) solicită oficial Guvernului să respecte obligația legislativă de creștere a salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2026, avertizând că refuzul ar încălca normele europene și ar agrava problema sărăciei în rândul populației.

„Ne întrebăm de unde provine atât de multă ostilitate în discursurile politice prin care se anunță opoziția față de protejarea nivelului de trai al celor aflat la limita subzistenței – care are dreptul legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicatul transmis de BNS.

Sindicaliștii reiterează că salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, în timp ce productivitatea muncii a crescut estimativ cu 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a ajuns deja la 8,45%.

„Actualul Guvern consideră că trebuie să mențină salariul minim la nivelul actual în fața șocurilor inflaționiste. În consecință, puterea de cumpărare a salariului minim real va fi diminuată în 2026 din cauza politicilor antiinflationiste. În practică, puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi mai mică decât cea de la finalul anului 2024”, avertizează organizația.

Metodologia de calcul a salariului minim, bazată pe „principii economice solide”

Conform BNS, metoda de stabilire a salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „aranjată pe baze economice sănătoase” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind ajustarea salariilor minime. Implementarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei.

„Aceasta metodologie a fost convenită atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale și respectă integral principiile economice ale unei piețe sănătoase, fiind aliniată prevederilor Directivei Europene pentru salariul minim valoric. Pentru prima dată, rezultatele aplicării acestei formule nu sunt contestate de nimeni, datele oficiale fiind publicate de către Comisia Națională de Prognoză, institutul de cercetare autorizat de minister și BNS, și sunt identice. Nici patronatele nu contestă rezultatele obținute din calcululsalariului minim”, argumentează sindicatul.

BNS subliniază că în 2024, doar 46% din valoarea adăugată în economie a fost direcționată către salariați, comparativ cu media europeană de 53%, diferența fiind „disponibilă angajatorilor”.

„Fără o justificare economică reală și în încălcare de lege, se intenționează POLITIC menținerea salariului minim înghețat și reducerea semnificativă a puterii de cumpărare a venitului salarial și a pensiilor. Guvernul pare mai interesat de anumite grupuri de interese din mediul economic și de impactul creșterii TVA în acest an, chiar dacă, potrivit INS, companiile au transferat în totalitate creșterea TVA în prețurile finale suportate de consumatori! Creșterea prețurilor, generată de majorarea TVA și de liberalizarea prețurilor la energie, a afectat sever capacitatea de cumpărare a populației”, explică organizația.

Acuzații ale BNS la adresa Guvernului

BNS acuză Executivul de aplicare intenționată a politicilor inflaționiste, care au condus economia „de la stagnare spre recesiune”, prin majorări de taxe și măsuri fiscale contraproductive din vara anului 2025. „Setul politicilor economice nu urmărește atingerea țintei de inflație, obiectiv esențial”, susțin sindicaliștii, menționând că efectul direct este „deprecierea semnificativă a nivelului de trai”.

Organizația afirmă că, pentru prima oară după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „transparent, clar și previzibil”, iar intervenția politică ar reprezenta un regres. „Politicienii nu se mai pot juca cu valoarea salariului minim după bunul plac. În trecut, formulele și valorile salariului minim fiind create ad hoc, au transformat plătitorii cu salariul minim într-o masă de manevră electorală și politică”, explică BNS.

Sindicaliștii afirmă că în 2025, clasa politică a „pierdut controlul asupra unui instrument folosit electoral” și că încearcă acum să-l recâștige, „în dispreț față de legislație”.

„BNS atrage atenția că măsurile de reformă adoptate, în fapt constrângeri excesive (sărăcirea populației pentru favorizarea unor grupuri privilegiate) și măsurile anunțate pentru concedieri și restructurări nefundamentate, precum și decizia de a menține salariul minim înghețat, trebuie luate în considerare de liderii partidelor pro-europene. Această decizie nu va face decât să adâncească sărăcia aproape de 1,7 milioane de angajați din sectorul privat și va crea un viitor instabil pentru România. Cu astfel de măsuri, opoziția va fi dureroasă”, încheie BNS.