Nesiguranța globală fără precedent, generată de evenimente geopolitice majore, cum ar fi războiul și reorganizările politice, este considerată cel mai important risc sistemic, „serios”, de către oficialii băncii centrale.

Riscurile majore pentru stabilitatea financiară au rămas la un nivel ridicat, similar cu evaluările anterioare și cu cele ale altor instituții europene specializate, a declarat directorul adjunct al Direcției de Stabilitate a Băncii Centrale, Matei Kubinschi.

„Cel mai important risc sistemic pe care îl considerăm sever este nesiguranța globală fără precedent, cauzată de numeroasele evenimente geopolitice, precum războiul, reorganizările politice la nivel global, tendința de a ne orienta spre o economie mai locală și, recent, tarifele comerciale anunțate de administrația americană”, a explicat Matei Kubinschi, într-un eveniment organizat de FinMedia și Piața Financiară, citat de Hotnews.

„Aceste evenimente au, desigur, un impact economic direct, iar efectele vor fi vizibile. Însă, doresc să subliniez că nesiguranța, în sine, afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor și companiilor, generând volatilitate pe piețele financiare, amânând sau ducând la renunțarea la anumite investiții și schimbând chiar comportamentele consumatorilor”, a afirmat Matei Kubinschi.

Oficialul băncii centrale a detaliat doi indicatori cruciali în această privință: indicele nesiguranței politicilor economice și indicele global al nesiguranței, care se află la nivele maxime.

„Analizăm doi indicatori științifici care măsoară nivelul și dinamica nesiguranței. Sunt analizate principalele surse de știri din întreaga lume, zilnic. Practic, sunt agregate anumite cuvinte cheie pentru a evalua nivelul riscului. Dacă analizați graficul, observăm că, la sfârșitul lunii februarie, ambii indicatori ai nesiguranței politicilor economice și comerciale au atins niveluri maxime. Incertitudinea politicilor comerciale nu a fost niciodată atât de mare, din 1960 încoace”, a afirmat adjunctul Direcției de Stabilitate a BNR.

Potrivit specialistului, tendința de agravare, observată în 2024, cu privire la deficitele gemene (bugetar și cel curent), contribuie la prelungirea procesului de consolidare fiscală.

În ceea ce privește alte riscuri, care nu sunt clasificate ca „severe”, el a menționat riscul de credit și riscul cibernetic, situație unde, „din fericire, nu am avut incidente majore până în prezent”.

Avertisment cu privire la PNRR

În același context, reprezentantul BNR a subliniat că România se află într-un stadiu înapoiat în implementarea PNRR.

„În ceea ce privește realizarea obiectivelor și jaloanelor, ne situăm la aproximativ 14%, în timp ce media UE este de 29%. În ceea ce privește sumele atrase, suntem sub 30%, în timp ce multe țări, precum Franța sau Germania, au depășit deja 60-65%”.

El a evidențiat că România mai poate atrage circa 19 miliarde de euro, având în vedere nevoia semnificativă de finanțare a statului în acest an.

„Este esențial să se accelereze îndeplinirea jaloanelor și obiectivelor și să se prioritizeze proiectele cu cele mai mari șanse de finalizare în perioada PNRR, până la jumătatea anului 2026”.

Piața imobiliară, un factor pozitiv

Matei Kubinschi a comentat evoluția prețurilor imobiliare din România. „Observăm că prețurile au continuat să crească în România cu ritmuri mai accelerate decât media Uniunii Europene și a zonei euro, dar sunt încă sub valorile din alte țări din regiune. Chiar și utilizând prețurile reale, ajustate la inflație, creșterea din România este sub pragul de 6% identificat de Comisia Europeană ca nivel de alertă.”

Potrivit acestuia, dinamica mai rapidă a prețurilor imobiliare se explică prin scăderea ofertei și creșterea costurilor de construcții.

„Observăm o scădere graduală a ofertei recent și ne așteptăm ca această tendință să continue. Cu toate acestea, accesibilitatea locuințelor în România este relativ bună comparativ cu vecinii noștri. De exemplu, în Cehia, cumpărarea unei case necesită aproximativ 13 salarii medii brute. România se situează spre sfârșitul clasamentului în acest sens, ceea ce reprezintă un factor pozitiv”.