Decizia de a amplasa sistemul de apărare antirachetă Deveselu pe teritoriul României a fost luată în anul 2011, având ca motivație principală amenințarea programului balistic iranian. La momentul respectiv, Iranul nu deținea rachete balistice operaționale, însă avea în curs de dezvoltare astfel de capacități, ceea ce justifica implementarea sistemului.

Contextul deciziei și discuțiile referitoare la Iran

Fostul președinte Traian Băsescu a menționat în declarații că s-a discutat intens despre această temă cu fostul vicepreședinte Joe Biden. În acea perioadă, șeful statului a spus că, dacă tehnologia iraniană s-ar fi dezvoltat mai rapid, România s-ar fi găsit într-o situație mai vulnerabilă fără sistemul de la Deveselu.

Băsescu a rememorat faptul că exact în momentul în care s-a decis instalarea scutului, dotarea armamentului iranian justifica existența acestuia. În prezent, Iranul continuă dezvoltarea programelor sale balistice, iar riscurile asociate rămân o preocupare.

Funcționarea și eficiența sistemului de apărare

Fostul președinte a explicat diferențele tehnice între sistemele antirachetă. Rachetele balistice ce pot ataca România și Europa sunt distruse în spațiu, la altitudini cuprinse între 150 și 500 de kilometri, deplasându-se cu viteze de până la 16.000 km/h.

Rachetele iraniene care au vizat în trecut baza turcească de la Incirlik au fost interceptate în atmosferă, la o înălțime de 25-30 de kilometri. Turcia nu deține un sistem de tip Deveselu, ci doar radare care deservesc baza de la Incirlik și alte poziții din regiune.

Sistemul de la Deveselu utilizează rachete SM-2, care acționează în spațiu, și sistemul Patriot, destinat ultimei faze de interceptare, atunci când un proiectil se află la 20-25 km de țintă. Radarul de la Deveselu contribuie la identificarea și urmărirea rachetelor balistice din regiune, dar interceptările efective se realizează în spațiu sau atmosferă, în funcție de altitudine și tehnologie.

Băsescu a afirmat că, dacă Iranul ar fi avut în prezent rachete capabile să ajungă în Europa sau în Statele Unite, România nu ar mai avea capacitatea de a le intercepta în condițiile actuale. El a fost hotărât în declarații, afirmând că sistemul Deveselu nu are în prezent această capacitate.

Capacitatea de apărare și declarații despre programul iranian

Fostul președinte a subliniat că, în momentul de față, sistemul antirachetă de la Deveselu nu are capacitatea de a distruge rachete balistice inamice care ar putea lovi România sau alte ținte din regiune.

Băsescu a adăugat că dacă ar avea această capacitate, ar utiliza-o, ceea ce, în opinia sa, nu se întâmplă. Declarațiile sale au venit ca răspuns la afirmațiile fostului președinte Donald Trump, care declarase anul trecut că a distrus complet programul nuclear iranian.

În contextul acestor afirmații, Băsescu a subliniat că, în unele periodice, Iranul pare să fi fost aproape de a ajunge la un nivel de capacitate balistică care l-ar putea pune în situația de a lovi ținte din afara regiunii. Acest fapt contrazice informații anterioare despre progresul programului nuclear iranian, sugerând o posibilă discrepanță între declarațiile oficiale și realitatea tehnologică.

Suspiciuni legate de motivele intervenției americane în Iran

Fostul președinte a lansat o ipoteză privind motivele intervenției americane în Iran, exprimând o suspiciune, dar evitând să formuleze o concluzie clară.

El a menționat că Statele Unite, fiind cel mai mare producător de petrol din lume, au avut un interes economic major în regiune, iar creșterea prețului petrolului după izbucnirea conflictului ar putea fi interpretată ca un efect al acestor intervenții.

Băsescu a spus: „N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran”, neacceptând însă să dezvolte mai mult această idee. Analiza sa sugerează că motivațiile geopolitice și economice pot fi implicate în deciziile majore de politică externă, fără a le afirma explicit.