**Comisia Europeană aprobă deblocarea fondurilor pentru cloud-ul guvernamental din România, în ciuda controversei privind gestionarea procesului**

Comisia Europeană a anunțat astăzi faptul că a aprobat prima plată din cadrul cererii de rambursare numărul 4 pentru România, în valoare de 2,62 miliarde de euro, în cadrul facilității de redresare și reziliență (RRF). Unul dintre cele mai importante jaloane atinse și recunoscute de Bruxelles este implementarea cloud-ului guvernamental, o măsură critică în procesul de digitalizare a administrației publice din România.

**Implementarea cloud-ului guvernamental, punctul de referință al fondurilor europene**

Potrivit declarațiilor oficialilor europeni, România a făcut progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii cloud pentru sectorul public. Peste 30 de instituții publice au fost deja conectate la acest sistem, destinat modernizării serviciilor publice și îmbunătățirii partajării datelor administrative.

Bruxelles-ul a evidențiat că această realizare constituie un pas semnificativ în direcția transparentizării și eficientizării proceselor administrative din România, fiind considerată o măsură emblematică în cadrul cererii de plată.

**Controverse legate de managementul în implementarea cloud-ului**

În ultimul timp, proiectul a fost marcat de tensiuni interne și acuzații. Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a acuzat, în exclusivitate pentru Gândul, presiuni din partea Oanei Gheorghiu și a lui Irineu Darău pentru a contracta produse de la compania germană Schwarz.

Fostul oficial afirmă că a fost supus unor presiuni și represalii din partea reprezentanților Ministerului Digitalizării și a vicepremierului demis, Oana Gheorghiu, ce ar fi culminat cu demiterea sa. El a menționat că există posibilitatea depunerii unei plângeri penale pentru trafic de influență, în contextul acestor acuzații.

Gândul a publicat o înregistrare în care fostul șef ADR reclamă aceste presiuni și susține că acțiunile lor ar putea fi considerate trafic de influență. În plus, mailul trimis de Oana Gheorghiu către ADR, referitor la interesul față de oferta companiei Schwarz, a fost suportul în aceste acuzații.

**Contextul politic și managementul recent**

Oana Gheorghiu a justificat, la momentul demiterii, această decizie prin motive operaționale, afirmând că l-a înlocuit pe Dragoș Vlad din cauza “eșecurilor operaționale în infrastructura critică”. În ciuda acestor controverse, Comisia Europeană a apreciat realizarea, contabilizând-o printre principalele îndepliniri ale României în cadrul PNRR.

**O realizare recunoscută la nivel european**

Astăzi, Bruxelles-ul confirmă faptul că România a îndeplinit satisfăcător cele 38 de etape și 24 de obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a măsurilor. În comunicat, oficialii europeni subliniază că implementarea cloud-ului guvernamental a fost o componentă esențială pentru deblocarea fondurilor.

Prim-ministrul Bolojan s-a declarat mulțumit de această reușită, menționând importanța progresului pentru digitalizarea administrației.

**Rațiunea pentru deblocarea fondurilor**

Deși controversele interne privind managementul procesului continuă, Comisia Europeană a considerat că măsura a fost implementată corespunzător, permițând deblocaarea plăților pentru România. Evaluarea preliminară pozitivă deschide calea pentru utilizarea fondurilor europene în proiecte de digitalizare și consolidare a sistemului administrativ.

În pofida crizei de management și acuzațiilor aduse, rezultatul confirmă angajamentul României de a atinge jaloanele stabilite în cadrul PNRR, cu accent pe modernizarea sistemelor informatice ale statului.