România va avea, până la finalul acestui an, echipamentele necesare pentru producerea bancnotelor euro.

„În legătură cu aderarea la zona euro, ne bucurăm să anunțăm că instituțiile aflate sub coordonarea Băncii Naționale a României, RA Imprimeria BNR și RA Monetăria Statului, înregistrează progrese semnificative în dezvoltarea capacităților tehnice de imprimare a bancnotelor și de batere a monedelor euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru această schimbare, și la finalul acestui an, rezultatul investițiilor substanțiale va fi disponibilitatea întregii tehnologii necesare pentru tipărirea bancnotelor euro”, a declarat un oficial al BNR.

Investițiile au inclus achiziționarea de prese de înaltă precizie, echipamente de gravare cu laser și cuptoare pentru durabilitatea matritelor.

„Desigur, producția efectivă depinde de obținerea acreditărilor necesare și de evoluțiile pozitive în procesul general de aderare, un proces care necesită îndeplinirea criteriilor de la Maastricht. În ceea ce privește designul monedelor, acestea vor avea o față comună pentru toate statele membre și o față specifică României. Vom respecta toate cerințele Băncii Centrale Europene (BCE) în alegerea designului pentru fața națională. Spre deosebire de monede, bancnotele euro nu au o față specifică țării.”, a adăugat oficialul.

România nu respectă condițiile pentru adoptarea monedei euro

Comisia Europeană a concluzionat acest lucru în urma evaluării din iunie 2024, privind compatibilitatea legală și îndeplinirea criteriilor de convergență.

Concluzia aceasta este prezentată în Raportul de convergență din 2024, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia pentru aderarea la zona euro.

Acestea sunt cele șase state membre care au angajamentul juridic de a adopta moneda euro.

Raportul Comisiei Europene evidențiază faptul că legislația din România nu este complet compatibilă cu obligațiile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Astfel, România nu îndeplinește criteriul de stabilitate a prețurilor, cel al finanțelor publice, cel al cursului de schimb și cel al convergenței ratelor dobânzii pe termen lung.

Foto: Shutterstock