România are cea mai mare scădere a fertilității din UE și multe mame tinere
UE înregistrează o scădere semnificativă a numărului de nașteri în ultimii 60 de ani, cu niveluri de fertilitate la minime istorice în 2024
În anul 2024, numărul total al nașterilor în Uniunea Europeană a ajuns la 3,55 milioane, cel mai redus din ultimele decenii, conform datelor Eurostat. În comparație cu anul 1964, când au fost înregistrate 6,8 milioane de nașteri, volumul natalității s-a redus aproape de jumătate. Dispariția nașterilor a fost relativ progresivă, atingând un minim de 4,36 milioane în 2002, apoi a crescut ușor până în 2008, pentru ca ulterior să revină pe o pantă descendentă.
Numărul de nașteri a înregistrat mici creșteri în 2014 și 2016, însă în 2020 a fost de 4,07 milioane, apoi a crescut la 4,09 milioane în 2021, și din 2022 a început din nou să scadă, culminând cu cele 3,55 milioane din 2024.
Creșterea populatiei din UE încetinește, rata fertilității, la cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani
Rata totală de fertilitate în UE a fost de 1,34 nașteri pe femeie în 2024, în scădere față de maximul relativ de 1,57 înregistrat în 2008 și 2010. Această rată, în special sub nivelul de înlocuire de 2,1, indică o scădere a natalității și o încetinire a creșterii populației europene. Rata a fluctuat ușor în ultimii ani, atingând un plafon în 2010, apoi scăzând constant în ultimii ani.
Diferențe notabile între țările UE privind fertilitatea și dinamica natalității
Dintre statele membre, Bulgaria are în 2024 cea mai ridicată rată de fertilitate, 1,72 nașteri per femeie, fiind urmată de Franța (1,61) și Slovenia (1,52). La polul opus, Malta are cea mai scăzută rată în UE, 1,01 nașteri per femeie, urmând Spania (1,10) și Lituania (1,11).
În privința evoluției, cel mai mare declin al ratei de fertilitate s-a înregistrat în România, cu o scădere de la 1,54 în 2023 la 1,39 în 2024. În majoritatea țărilor UE, rata a scăzut între 2023 și 2024, cu excepția Sloveniiei, care a înregistrat o ușoară creștere.
Dacă în 2000 disparitatea între cele mai mari și cele mai mici rate era de aproximativ 2,0, în prezent diferența s-a redus la 0,7 nașteri per femeie, indicând o convergență a valorilor între statele membre.
Vârsta femeilor la naștere în UE continuă să crească, femeile devin mame mai târziu
Vârsta medie a femeilor la naștere a crescut de la 29,0 ani în 2001 la 31,3 ani în 2024. În același timp, vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a urcat de la 28,8 ani în 2013 la 29,9 ani în 2024.
Tendința indică o amânare a maternității, fiind observată o scădere a fertilității pentru femeile sub 30 de ani și o creștere pentru cele peste 30 de ani. În 2004, cea mai mare rată de fertilitate era pentru femeile între 25 și 29 de ani, în timp ce în 2024, această valoare a fost pentru grupele 30-34 de ani și pentru cele peste 35.
Proporția primilor nașteri și nașterile din mame născute în străinătate
În 2024, aproape jumătate (46,6%) din nașterile în UE au fost ale primilor copii ai mamelor. Distribuția variază între țări, cu cele mai mari proporții în Portugalia (54,6%), Luxemburg (53,9%) și Spania (50,7%). La polul opus, Letonia și Slovacia au înregistrat valori apropiate de 40%, respectiv 41,2%.
Cea mai mare pondere a nașterilor de către mame născute în străinătate s-a înregistrat în Luxemburg (68%), urmând Cipru cu 42%. În Malta, Austria, Belgia, Spania, Portugalia și Germania, cel puțin o treime dintre copii s-au născut din mame născute în străinătate, însă aproape două treimi au fost mame autohtone.
În schimb, în Bulgaria, România și Slovacia, nașterile din mame autohtone reprezintă peste 97% din total. De asemenea, majoritatea țărilor au înregistrat creșteri ale nașterilor din mame născute în străinătate comparativ cu 2013, Malta înregistrând cea mai semnificativă creștere.
Alte detalii indică faptul că, în 2024, 24% dintre copiii născuți în UE au avut ca mamă o persoană născută în străinătate, semnificativ mai mult decât în 2013.
