Într-o declarație publică, Haliti afirmă că, de peste trei decenii, comunitatea romă din România este reprezentată în Parlament de același colectiv politic, fără concurență reală și fără posibilitatea de a schimba sistemul votului. Conform spuselor sale, această situație contravine principiilor democratice adoptate de România după 1989.

„România a încheiat recent un an electoral tumultuos, lăsând mulți alegători mai neliniștiți decât împăcați. În astfel de momente, când cetățenii sunt profund dezamăgiți de status quo și caută schimbări reale, democrațiile sunt puse la încercare prin modul în care funcționează cu adevărat instituțiile de putere. În acest context, modul în care este reprezentată comunitatea romă reflectă o poveste mai amplă despre România.”

„Nu este doar vorba despre romi, ci un exemplu extrem care ilustrează ceea ce toți cetățenii exprimă cu voce tare despre problemele din țară: alegerile nu aduc schimbări reale, politicienii nu sunt interesați de gestionarea corectă a fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie care a devenit insuportabil”, transmite Haliti într-un comunicat.

Un singur reprezentant, indiferent de voturi

Legislația actuală prevede alocarea unui mandat pentru minoritatea romă în Parlament. Însă, afirmă Haliti, accesul la această funcție e controlat de o singură organizație, care, deși funcționează teoretic ca ONG, are acțiuni asemănătoare unui partid politic, fără competiție electorală efectivă.

„Alegerile legitimează stabilirea reprezentanților deja numiți de sistem. Chiar și cu un număr redus de voturi, mandatul este asigurat”, susține vicepreședintele Fundației Roma pentru Europa.

Datele electorale indică o scădere progresivă a susținerii: de la circa 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 în alegerile parlamentare din 2024. În condițiile în care populația romă este estimată la aproximativ două milioane de persoane, procentul de susținere electorală este sub 1%.

„Cum funcționează, de fapt, democrația pentru cea mai mare minoritate europeană și pentru cea mai reprezentativă din toate statele membre ale UE în România? Răspunsul este: ca în perioada dictatorului Nicolae Ceaușescu. De peste treizeci de ani – adică de mai mult decât mandatul lui Ceaușescu – reprezentarea romilor din România este asigurată de același sistem politic, protejat de un regim partidar unic și finanțat din bani publici din 1992. Influența politică s-a mutat în alte părți ale scenei politice, dar în cazul romilor, reprezentarea a rămas fixă, izolată de presiunea electorală și permanentă.

Romii nu dispun de nici o metodă de a alege cine îi va reprezenta ca minoritate. Mandatul rezervat în Parlament este de fapt rezervat unei singure organizații, care funcționează mai degrabă ca un ONG decât ca un partid politic. Acest sistem monopolist, ce amintește de perioada comunistă, este atât de cinic încât alegerile legitimează de fapt reprezentanți deja numiți de sistem. Ei ar ajunge în Parlament chiar dacă obțineau un singur vot.

Finanțare publică de milioane, indiferent de suportul electoral

Un alt subiect criticat este finanțarea de la buget. Conform datelor prezentate, organizația care deține exclusivitatea reprezentării romilor primește anual fonduri din fondurile publice, în funcție de dimensiunea oficială a minorității, nu de rezultatele obținute la alegeri.

Pentru anul 2024, suma totală alocată a fost de 38,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro.

„Supraviețuirea politică nu depinde de voturile romilor, ci de structura instituțională”, afirmă Haliti.

Nereguli semnalate de Curtea de Conturi și OLAF

Criticile se referă și la modul în care fondurile publice au fost utilizate. Curtea de Conturi a României a depistat frecvent cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin acțiuni judiciare. La nivel european, OLAF a investigtat proiecte de incluziune a romilor, estimând prejudicii de milioane de euro, în cazuri trimise către urmărire penală.

„De asemenea, există probleme în gestionarea fondurilor. Curtea de Conturi a identificat cheltuieli nejustificate sau ilegale legate de activitățile organizației reprezentative a romilor, fondurile fiind recuperate doar după litigii lungi. OLAF a estimat utilizarea abuzivă a unor milioane de euro din fonduri europene destinate incluziunii romilor, trimisând cazurile în fața justiției, însă fără decizii publice clare până în prezent.”

În absența unor alternative democratice, mulți alegători romi refuză să participe la vot sau își acordă sprijin altor partide. Haliti avertizează că formațiuni de extremă dreaptă, cu poziții ostile minorităților, obțin rezultate notabile în anumite comunități roma.

„Nu înseamnă că romii nu mai acordă importanță democrației, ci că și-au pierdut încrederea în un sistem care nu se poate reforma”, se precizează în analiza sa.

Controverse recente și acuzații de incompatibilitate

Se menționează un eveniment recent, când reprezentantul romilor a fost destituit din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, ca urmare a unor declarații publice considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu drepturile comunității LGBT.

De asemenea, susține că responsabilitatea nu aparține comunității rome, ci clasei politice din România, care ar fi tolerat timp de decenii un sistem fără concurență. În opinia sa, deschiderea spre alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili ar consolida democrația românească, nu ar slăbi-o.

„Comparativ, diferențele sunt clare. În țările vecine, românii reprezentanți ca minorități naționale aleg lideri prin alegeri directe, cu liste concurente și conducere înlocuibilă. România aplică aceste standarde pentru românii din diaspora, dar în interior, pentru comunitatea romă, le refuză”, afirmă Haliti. În concluzie, consideră că miza depășește reprezentarea minorității și vizează credibilitatea democrației românești în ansamblu.