România va realiza investiții militare în 21 de proiecte de achiziții, dintre care 11 sunt unice și realizate exclusiv de țară, iar 10 vor fi încheiate în colaborare cu alte state europene, inclusiv pentru programe precum rachetele Mistral. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat în cadrul unui interviu că cele 11 achiziții unice reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a bugetului destinat armamentului, chiar dacă sunt doar o parte din cele 21 de programe.

Achiziții exclusive și colaborări

Miruță a precizat că cele 11 proiecte sunt achiziții singulare, adică realizate exclusiv de România. El a menționat existența unei platforme centralizate, unde sunt listate aceste achiziții, menționând că și alte țări pot alege să se alăture acestor comenzi, dacă doresc.

De asemenea, ministrul a explicat că o singură achiziție poate include și acorduri pentru colaborări ulterioare, dar aceste adăugiri nu sunt garantate. Achizițiile comune cu alte state sunt limitate din cauza diferențelor de necesitate și de moment ale forței armate.

Motivațiile achizițiilor unice

Miruță a enumerat motivele pentru care nu toate achizițiile se fac în comun cu alte state. El a afirmat că prioritatea este utilizarea eficientă a fondurilor pentru revitalizarea industriei de apărare din România. În plus, a menționat că armata română are nevoi specifice, care nu întotdeauna coincid cu cele ale altor armate, precum cele din Franța sau Germania, care pot fi deja avansate în anumite domenii.

Pentru o parte importantă a bugetului, adică în domeniul armamentului, cele 11 proiecte unice reprezintă o sumă semnificativă, fiind responsabilă pentru aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor.

Criterii pentru procentul de localizare și costuri

Miruță a explicat că stabilirea unor cote prea mari de localizare locală ar putea duce la creșterea semnificativă a costurilor. În scenariul ideal de 100% producție în România, prețurile s-ar putea dubla, motiv pentru care trebuie realizată o analiză atentă a proporției pentru a echilibra costurile și tehnologia.

Vrea să pună accent pe un procent realist de localizare, pentru a evita dublarea cheltuielilor și a asigura sustenabilitatea programelor de achiziții.

Dezvoltarea industriei navale și proiecte strategice

Radu Miruță a menționat importanța dezvoltării industriei navale naționale. El a spus că România intenționează să devină un centru de securitate pe țărmul Mării Negre, prin crearea unui hub de apărare în zonă.

În acest sens, țara are un contract pentru furnizarea a patru nave, în valoare de 900 de milioane de euro. În plus, a fost alocat un buget în programul SAFE pentru încă patru nave. Aceste investiții completează suportul pentru avioanele F-16 și radarele suplimentare care supraveghează zona Mării Negre.

Riscul pierderii finanțării și obiectivele până în 2030

Ministrul Apărării a subliniat că, dacă producția națională de armament sau echipamente nu va fi complet realizată până în 2030, România nu va pierde toți banii alocați. Pierderea se va realiza proporțional cu partea nefinalizată.

El a exemplificat cu situatia unui acord pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei: dacă vor fi produse 200, acestea vor fi finanțate integral, iar pentru celelalte 98 fondurile alocate vor fi pierdute, dar proiectul nu va fi complet abandonat.