Raportul include zeci de referințe despre situația din România și dedica un capitol întreg alegerilor prezidențiale anulate din țară.

„Aceste acțiuni – suprimarea criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – reprezintă o practică profund anti-democratică. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri de cenzură agresive înaintea alegerilor prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile anterioare legate de influența Rusiei nu au fost demonstrate”, indică raportul Congresului SUA.

Aspecte relevante din raportul referitoare la România:

„Din momentul intrării în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, precum și în vederea alegerilor europene din iunie 2024.

Documentele confidențiale prezentate Parlamentului, în urma unei citații, evidențiază modul în care Comisia Europeană a exercitat presiuni regulate asupra platformelor pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste în timpul scrutinurilor naționale din statele membre ale UE.

În timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, Comisia Europeană a implementat cele mai dure măsuri de cenzură. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur, câștigate de candidatul independent și populist Călin Georgescu, după ce serviciile de informații au susținut că Rusia a sprijinit candidatura lui Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.

Documentele interne TikTok prezentate comisiei indică faptul că această narațiune este subminată. În comunicatele către Comisia Europeană, TikTok a afirmat că „nu a identificat și nu a fost prezentată cu dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu” – principalul motiv de investigație al autorităților de informații.

La sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele mass-media, citând dovezi ale autorității fiscale din România, au arătat că „presupusa campanie de interferență rusească fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic din România”. Însă rezultatele scrutinului nu au fost restabilite, iar în mai 2025, „candidatul favorizat de sistem a câștigat alegerile prezidențiale reprogramate”.

Comisia Europeană a activate un sistem de cenzură rapidă înaintea mai multor alegeri europene recente.

În cadrul acestui „sistem de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană pot solicita prioritar eliminarea conținutului cu câteva săptămâni înainte și după alegeri. Acești verificatori sunt, de regulă, provenind din medii apropiate de stânga și favorizând cenzura – orice altceva decât neutri politic. De asemenea, aprobare din partea Comisiei creează un stimulent pentru a cenzura opiniile și materialele eurosceptice care contravin narațiunilor promovate de instituție.

Aceste mecanisme de răspuns rapid au fost activate înaintea alegerilor legislative din Franța din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor din România din 2024-2025 și alegeri legislative în Germania în 2025.

Primul tur al alegerilor prezidențiale române din 2024 s-a desfășurat pe 24 noiembrie. Candidatul independent și populist Călin Georgescu a obținut o victorie neașteptată, avansând în turul doi împotriva candidatei centriste Elena Lasconi.

Însă între tururile, Curtea Constituțională a României a anulat scrutinul, acuzând că Rusia a susținut campania lui Georgescu pe platformele sociale, după intervenția serviciului de informații românesc.

Analize ulterioare au sugerat că această învinuire putea fi falsă și că alt partid politic din România ar fi putut fi implicat în promovarea unei campanii rusești.

Autoritatea electorală din România i-a interzis lui Georgescu să participe la alegerile din mai 2025 reprogramate.

Documentele interne TikTok și corespondența cu autoritățile române și UE subminează și mai mult aceste acuzații. Evaluările interne indică faptul că Rusia nu a coordonat o campanie de influență pentru a sprijini candidatura lui Georgescu și că autoritățile române au încercat să reducă la tăcere conținutul favorabil candidaților populisti sau naționaliști, utilizând ordine globale de ștergere.

După alegeri, pe măsură ce acuzațiile de interferență rusă au început să se răspândească, Comisia a demarat o anchetă formală privind practicile de moderare a TikTok în raport cu legislația electorală.

Autoritățile române au făcut, înainte de scrutin, multiple solicitări pentru eliminarea conținutului politic, folosind interpretări largi ale cadrului legal și intervenind în mod informal în modul în care platforma gestionează conținutul politic.

TikTok a menționat că ar fi fost „prudentă” în abordarea acestor solicitări, din cauza posibilei influențe asupra opiniei publice și a libertății de exprimare.

De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok să elimine conținutul „lipsit de respect” la adresa partidului PSD, componentă a coaliției de guvernare.

Între primul tur și anularea alegerilor, cererile au fost și mai stringente: toate materialele cu candidatul Georgescu trebuiau eliminate.

Acțiunile de suprimare a opiniilor critice și a susținătorilor unui candidat sunt considerate profund antidemocratice. TikTok a refuzat să elimine postări private pro-Georgescu, susținând libertatea de exprimare.

Aceste solicitări agresive au inclus și un ordin global de eliminare a conținutului pro-Georgescu.

Ca reacție la o hotărâre judecătorească românească, TikTok a blocat anumite videoclipuri în timp ce susținea că nu încalcă legislația națională referitoare la finanțarea campaniilor electorale. Autoritățile române au considerat decizia obligatorie în întreg teritoriul național.

Platforma a refuzat ulterior să elimine conținutul la scară globală pentru respectarea legislației române, ceea ce a generat nemulțumirea autorităților locale.

După scrutin, SRI a observat că, deși TikTok a blocat anumite postări pe teritoriul românesc, acestea au rămas accesibile și distribuite peste hotare.

Eliminarea conținutului la nivel global contravine suveranității naționale și permite autorităților altor țări să cenzureze fără jurisdicție, încălcând drepturile suverane.

Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor și scrutinul al doilea, acuzând influența Rusiei în campanie, bazată pe raportările SRI și documentele interne ale platformei.

TikTok a notificat autoritățile române și UE că nu a existat nicio operațiune de influență coordonată, iar campaniile presupuse au avut origini locale, fiind minoritare ca amploare.

Concomitent, TikTok a informat că a monitorizat și a constatat activitatea a trei operațiuni de influență coordonată în perioada electorală, toate fără legătură cu Rusia.

Dintre acestea, doar una a vizat promovarea candidaturii lui Georgescu, fiind condusă din România cu un număr redus de urmăritori.

După alegeri, TikTok a notificat autoritățile locale despre activitatea suspectă, prezentând analize și concluzii neutre, fără legătură directă cu Moscova.

Ulterior, platforma a reiterat că nu a identificate rețele coordonate de zeci de mii de conturi pentru campania lui Georgescu și a confirmat monitorizarea influenței externe.

Comisia Europeană a continuat însă să utilizeze această situație pentru a exercita presiuni asupra TikTok în privința moderării conținutului politic.

Prin organizarea unor mese rotunde și solicitări de informații, autoritățile europene și române au urmărit să influențeze practicile platformei în sensul restricționării opiniilor critice.

În ultimele luni, aceste eforturi au vizat inclusiv introducerea unor reguli și măsuri speciale pentru alegerile programate în mai 2025.

Este evident că autoritățile din UE și România au subsumat acțiuni de cenzură și control al discursului politic, continuând o politică de limitare a liberei exprimări, chiar și în contextul electoral.

De-a lungul scrutinului, ONG-uri și institutii de monitorizare au semnalat cazuri de eliminare de conținut critic sau favorabil anumitor candidați, sub pretextul respectării reglementărilor electorale.

Unele dintre aceste campanii de cenzură s-au soldat cu eliminarea conținutului politic despre alegerile anulate sau acuzațiile de influență externă, perpetuând o percepție de control total asupra discursului online.

Transformarea inițial destinată combaterii terorismului a devenit instrument pentru controlul opiniilor, iar platforme majore sunt presate să suprime discursul perceput ca fiind „extremist” sau critic la adresa instituțiilor europene și locale.

Acest model de cenzură, consolidat odată cu aderarea la DSA, a dus la restricții sporite asupra libertății de exprimare în mediul digital, chiar și în timpul proceselor electorale.

Astfel, preocupările legate de interferența în dezbaterile democratice devin tot mai accentuate, iar practica de cenzură imperativă devine un subiect de dezbatere publică și politică.