Reacția României la posibilitatea detașării trupelor americane în Groenlanda, explicată de Miruță
Radu Miruță a afirmat că nu anticipează o escaladare drastică, considerând că „nu are avantaj nimănui să se divizeze NATO”.
„Componentele individuale sunt mai slabe singure. Nu este vorba despre România, Franța sau Regatul Unit, ci de interesele fiecărei țări de a rămâne parte a NATO. Discuția a fost reluată odată cu declarațiile privind Groenlanda, fiind menționat că un membru NATO afirmă că poate folosi orice metodă, inclusiv atac asupra altor state aliate. Astfel, condiția de a fi membru NATO a fost pusă sub semnul întrebării”, explică Miruță, la Antena 3 CNN.
Totodată, presa din Marea Britanie a raportat că Londra poartă discuții cu Berlinul și Parisul în vederea trimiterii de trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce opțiune ar avea România dacă ar primi solicitări din partea aliaților europeni.
„Sunt două variante. Prima implică invocarea articolului 5, conform căruia o țară membră NATO, atacată, beneficiază de sprijin comun. În acest caz, decizia se ia la nivelul alianței. A doua variantă presupune o coaliție voluntară, în care trupe sunt trimise fără a se invoca articolul 5. În astfel de situații, decizia o ia Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), urmând să fie supusă votului Parlamentului României dacă trupe vor fi trimise sau nu. Pentru un scenariu similar, cum ar fi trimiterea de trupe românești în Ucraina, decizia este clară: nu trimiteți militari în Ucraina. Totuși, riscul suplimentar ar putea fi interpretat din perspectiva amenințării crescute din partea Federației Ruse”, a menționat Miruță.
