Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a criticat vehement acţiunile SUA, cu o zi înainte de summitul NATO de la Haga, denunţând atacurile aeriene asupra unor instalaţii nucleare iraniene.

Şeful statului francez acuză Statele Unite de încălcare a dreptului internaţional în urma atacurilor asupra obiectivelor nucleare iraniene.

Macron susţine că aceste bombardamente, deşi urmăresc un scop comun – împiedicarea Iranului de a obţine arma nucleară – nu au avut fundament legal conform dreptului internaţional.

„Nu există o legalitate în aceste atacuri, chiar dacă Franţa susţine obiectivul de a împiedica Iranul să obţină bomba nucleară”, a declarat Macron luni, 23 iunie, într-o conferinţă de presă susţinută alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, la Oslo, potrivit surselor media.

Liderul francez a subliniat că Franţa recunoaşte necesitatea neutralizării infrastructurii nucleare iraniene, însă a contestat lipsa unui cadru juridic pentru acţiunea militară americană. Acest subiect va fi discutat la summitul NATO, care va avea loc marţi şi miercuri, 24-25 iunie, în Olanda.

Europa divizată în faţa crizei din Orientul Mijlociu

Declaraţiile lui Macron intervin într-un context de criză geopolitică acută. Sâmbătă, Donald Trump a anunţat atacarea de către forţele americane a trei obiective nucleare iraniene, într-un gest de sprijin pentru Israel, implicat în conflictul militar cu Teheranul.

Reacţiile din Europa au fost variate. Cancelarul german Friedrich Merz a demonstrat o poziţie mai apropiată de poziţia occidentală, lăudând Israelul pentru acţiune. În schimb, Parisul a susţinut o strategie diplomatică, promovând negocieri şi reţinere faţă de riscul unei escaladări regionale.

Oficialii francezi au reiterat că diplomaţia este singura modalitate de a limita programul nuclear al Iranului. Franţa insistă asupra reluării dialogului internaţional, în ciuda escaladării conflictului militar.

Summitul NATO va avea pe agenda sa nu doar conflictul din Orientul Mijlociu, ci şi consolidarea flancului estic al alianţei şi creşterea bugetelor de apărare, în contextul unui comportament tot mai agresiv al Rusiei şi al riscurilor sporite de securitate globală.