Actualizare 14:35: Nicușor Dan, discuții confidențiale cu magistrați

Potrivit surselor MEDIAFAX, președintele Nicușor Dan se află în prezent într-un alt ciclu de conversații informale și private, alături de un grup de 20 de magistrați, care au solicitat o discuție fără prezența mass-media.

Actualizare 13:38: Nicușor Dan, la finalul întâlnirii cu magistrații: Este o discuție preliminară, iar continuarea acesteia ar fi benefică

Discuțiile dintre Nicușor Dan și magistrații prezenți la Cotroceni s-au încheiat după peste 3 ore și jumătate.

„Este o discuție inițială, deci o dezbatere care merită să continue. Timpul a fost limitat pentru această întâlnire, dar am solicitat ca materialele din partea dumneavoastră să fie trimise doar până joi, extins apoi până sâmbătă. Suntem, însă, în continuare deschiși la sugestii și observații. Multe aspecte indicate de dumneavoastră sau de alți magistrați necesită verificări care vor dura, de aceea am întrebat dacă aveți disponibilitatea pentru verificări, iar dacă informația lipsește, putem ajuta în acest sens. (…) Consider că această dezbatere este valoroasă atât pentru clarificarea condițiilor de muncă ale magistraților, cât și pentru public, pentru că astfel se va înțelege mai bine rutina profesională a procurorilor sau judecătorilor, ca de exemplu verificarea venirii dosarelor în arhivă sau alte detalii importante. Mulțumesc și vom continua dialogul”, a declarat Nicușor Dan, la finalul reuniunii.

Actualizare 12:55: Cum percep magistrații colaborarea cu CSM, după discuții

După prezentarea propunerilor pentru remedierea problemelor din sistemul judiciar, Nicușor Dan a întrebat magistrații cum evaluează colaborarea lor cu Consiliul Superior al Magistraturii.

„Am transmis diverse sugestii, iar recent a avut loc o întâlnire cu unele asociații profesionale. Există și un sondaj în curs de desfășurare, care se încheie astăzi. (…) În 2022 a fost realizat un sondaj legat de modificările legislative din justiție, multe opinii fiind consolidate acolo. Din păcate, deși opiniile au fost strânse, legile au fost adoptate în modul care a generat actualele dificultăți”, a răspuns Dragoș Călin, reprezentant al asociațiilor de magistrați.

Actualizare 12:35: Reclamații privind presiunea Inspecției Judiciare, semnalate de o judecătoare

În timpul discuției de la Cotroceni, o judecătoare a semnalat modul în care un judecător poate fi mutat oricând dintr-o secție în alta, exemplificând cazul ÎCCJ, unde este obligatorie consimțământul explicit al judecătorului pentru transfer.

Ea a menționat și colegii din sistem care întâmpină dificultăți cu Inspecția Judiciară, despre care a făcut referire Pîrlog.

Actualizare Bogdan Pîrlog, procuror militar

Bogdan Pîrlog, procuror militar și președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, care anterior a fost sancționat pentru criticile aduse sistemului judiciar, a precizat că starea actuală a justiției rezultă din colaborarea între grupuri interne și externe sistemului.

„Situația sistemului judiciar nu a apărut din cauza acțiunii forțelor interne sau externe, ci din alianța celor din sistem cu grupuri din afara, care a condus la o stare critică”, a explicat Pîrlog.

„Noile legi ale Justiției au introdus mecanisme de control prin majoritatea în secția de judecători, care poate decide asupra relevanței unor decizii, fiind nevoie de doar 5 membri. Aceștia numesc a șasea persoană, președintele ÎCCJ, după considerații discretionare. De asemenea, numesc conducătorii palierelor judecătorești, influențând promovările și selecțiile fără criterii clare de meritocrație.”

„S-au ajuns la situații absurde, precum delegarea judecătorilor fără cereri sau alte intervenții fără temei solid.”

Magistratul a menționat și problematica violenței împotriva femeilor, subliniind un dublu standard.

„Dintr-un caz de la Târgoviște, unde inculpatul era unchiul unui oficial al Ministerului de Interne, s-a emis mutarea dosarului la alt parchet, în timp ce, la Turnu Măgurele, o victimă a violenței a încălcat ordinul de protecție și a fost ucisă. Procurorii au fost puțini și au fost supuși controalelor, decizii fiind luate pe criterii nejustificate. În multe cazuri, deciziile se iau în lipsa motivelor obiective.”

„Este inacceptabil ca un judecător să fie exclus de mai multe ori fără motiv clar, fără justificări concrete.”

Actualizare Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla

Alexandru Oancea, fost magistrat la Parchetul Gherla, care și-a dat demisia și a fost eliberat din funcție în noiembrie conform decretului prezidențial, a afirmat că împărtășește opiniile colegilor săi magistrați.

El a subliniat că situația din justiție nu s-a schimbat mult, în afară de creșterile salariale, iar modificările legislative au favorizat anumite grupuri de interese, mai degrabă decât interesul public.

Motivul principal al demisiei sale a fost această stare și consideră că schimbări semnificative într-un timp scurt sunt improbabile.

„Din păcate, nu observ nicio îmbunătățire reală, în afară de salarizare. Legislația și organizarea judiciară au fost derivate din interese diverse, în detrimentul sistemului. De aceea, mi-am depus demisia și nu cred că se pot face schimbări pozitive rapid.”

„Justiția trebuie să deservească toți cetățenii și situația actuală nu este normală sau naturală.”

„În reportajul Recorder s-au evidențiat multiple aspecte despre ICCJ și CAB, instituții cheie controlate. Persoanele acolo nu au ajuns întâmplător, ci prin mecanisme deliberate.”

„Nu mă aștept ca aceste persoane să demisioneze spontan, întrebarea fiind cum se pot face pași spre normalitate. Întrebare dificilă: vor să se ancheteze singuri?”

„Aștept ca instituțiile prezidențiale să exercite această presiune publică pentru a impulsiona schimbările necesare, chiar dacă nu le doresc în mod voluntar.”

Actualizare Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Daniel Ungureanu, cu o experiență de 13 ani în magistratură, a evidențiat că principiul său de bază a fost „nimeni nu este mai presus de lege” și și-a desfășurat activitatea în conformitate cu acest ideal.

„Modul în care conducerea instanțelor și CSM au reacționat după acel reportaj mi se pare eronat. Nu trebuie să arătăm cu degetul cel care a transmis mesajul. Aspectele concrete, cu nume și fapte, ar fi trebuit verificate riguros, inclusiv din punct de vedere penal, nu doar disciplinar”, a afirmat Ungureanu.

Actualizare 10:56: Propunere pentru eliminarea interviurilor și înlocuirea cu un test de tip psihologic

O procuroră activă în DNA din 2014 recomandă eliminarea interviurilor în procesul de selecție, înlocuindu-le cu un examen scris de gândire critică. Ea menționează că dosarul Vanghelie, care a fost gestionat din 2018, a fost marcat de mutări nejustificate ale completurilor de judecată, fără explicații clare. Părerea ei este că, prin majorarea taxelor de timbru, s-ar putea reduce cazurile de practici litigioase inutile.

Actualizare fost procuror: Societatea a permis politicului excesiv intervenția în justiție

Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul Gherla, DNA și consilier în Ministerul Justiției, susține că problema fundamentală este modul în care societatea a permis politicului să intervină în procesul judiciar.

„Justiția arată în starea actuală pentru că societatea a permis politicului o influență excesivă. Dacă vom continua să numim conducători prin jocuri politice, rezultatele nu se vor schimba, indiferent de modificările legislative”, a explicat Anghel.

„Magistrații cunosc cine va ocupa funcțiile de conducere din procuratură, iar acest fapt afectează independența. De ce să concurăm dacă știm cine va conduce?”, a adăugat el.

„Relațiile apropiate între anumite persoane din magistratură și politicieni sunt inacceptabile.”

Actualizare Liviu Cârneci, judecător la Tribunalul Covasna: Abuzurile nu sunt identificate și remediate din interior

Liviu Cârneci a continuat analizele, afirmând:

„Am comunicat către autoritățile prezidențiale două cazuri care pot indica abuzuri grave. Aceste situații nu sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund defectuos. Problema reală este absența unor mecanisme interne eficiente de autocorecție în sistemul judiciar.

Abuzurile nu sunt detectate și corectate intern, deoarece puterea este concentrată excesiv la vârful ierarhiei, determinând controlul informal asupra carierei judecătorilor și selecția conducătorilor pe criterii nepotrivite meritocratic. În ultimii ani, s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de influență se află la vârful ICCJ și CSM. Legislația din 2022 a consolidat aceste tendințe, creând pârghii pentru control și triaj al funcțiilor cheie din sistemul judiciar”, a spus Cârneci.

Actualizare Dragoș Călin, președintele Asociației Forumul Judecătorilor din România

„Este esențial ca opinia publică să cunoască aceste aspecte regresive ale sistemului judiciar, generate de legile din 2022, semnalate de trei asociații importante de judecători și procurori încă din 2022.”

„Dacă aceste legi vor fi menținute, riscul de deficiențe va persista. Soluția fundamentală este o reformă rapidă a legislației din justiție”, a afirmat Călin.

El a evidențiat criticile organisme internaționale precum Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, care au îndreptat atenția asupra acestor probleme.

„De exemplu, Comisia de la Veneția a recomandat la două vize privitoare la competențele de urmărire penală, și a criticat lipsa examenelor de promovare bazate pe merit, atât în funcțiile de execuție, cât și în cele de conducere din sistem, în special la ÎCCJ. Legile din 2022 au fost adoptate înainte de emiterea acestor recomandări, ceea ce ridică întrebări despre jurisdicție.”

Actualizare: Discuții la Palatul Cotroceni cu magistrați

Un număr de 11 magistrați au fost invitați la Palatul Cotroceni pentru dialog cu președintele Nicușor Dan.

„Este important să discutăm despre sistemul judiciar. Am analizat materialele primite și suntem gata de dezbateri deschise”, a afirmat președintele în cadrul întâlnirii.

Participanți la întâlnirea de la ora 10:00:

1. Dragoș Călin, Președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București

2. Alin Bodnar, Secretar General al aceleiași asociații, judecător la Tribunalul București

3. Mihai Cătălin Constanțin, judecător la Curtea de Apel Ploiești

4. Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov

5. Liviu Cârneci, judecător la Tribunalul Covasna

6. Daniel Ungureanu, procuror la Curtea de Apel Ploiești

7. Laura Deriuș, procuror la Judecătoria Sector 1, București

8. Marius Catalin Vartic, fost procuror DNA, pensionat după 26 de ani de activitate

9. Alexandru Oancea, procuror la Judecătoria Gherla, eliberat din funcție în noiembrie prin decret prezidențial

10. Bogdan Pîrlog, Președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar

11. Cristian Anghel, fost procuror în cadrul Parchetului Tribunalului București și DNA, fost consilier și director adjunct în Ministerul Justiției, pensionat în octombrie 2025

Inițial: Anunțul de pe 10:00 la Cotroceni

Luni, la ora 10:00, președintele Nicușor Dan convidă magistrații interesați pentru discuții în cadrul Palatului Cotroceni, despre problemele din justiție.

„Este important să purtăm o dezbatere publică despre sistem. Am analizat materialele primite de la dumneavoastră și le-am studying.”

Mesaje de intimidare

Președintele a menționat existența mesajelor de intimidare, unii solicitând să fie preluați din benzinării pentru a evita vizibilitatea intrării în Palat.

„Ceilalți au cerut întâlniri discrete, de teama repercusiunilor, ajungând chiar să fie transportați în condiții speciale. Este o chestiune foarte gravă, fiind vorba despre a treia putere în stat, nu despre trafic de persoane sau alte crime grave”, a spus Nicușor Dan.

„Astfel, am decis ca mâine, să avem o discuție publică cu cei care vor să transmită mesaje public, iar întâlnirile private rămân pentru moment reprogramate. Cei care solicită confidențialitate vor avea totuși o astfel de oportunitate, dar nu pentru mâine”, a adăugat el.

Nicușor Dan intenționează organizarea unui referendum în rândul magistraților

În același discurs, șeful statului a comunicat că va lansa, în luna ianuarie, un referendum pentru magistrați, pentru a evalua dacă CSM acționează în interes public sau în propria ierarhie professională.

„Dacă majoritatea magistraților consideră că CSM servește interesul public, vom continua legiferarea. În caz contrar, CSM va fi rapid restructurat”, a spus el.

Reacția Secției de judecători a CSM

Duminică seara, Secția pentru judecători a CSM a reacționat la declarațiile președintelui, afirmând că atribuțiile constituționale trebuie să respecte principiul separației puterilor în stat.

„Propunerea de consultare a opiniei publice prin referendum nu este permisă pentru profesia de judecător, conform prevederilor constituționale și legislative speciale. CSM își exercită independent atribuțiile și nu tolerează ingerințe în activitatea justiției.”

Fost președinte CCR: Referendum pe profesii nu este prevăzut în legislație

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a afirmat la Digi24 că ideea unui referendum pe tema profesiilor nu are fundament constituțional sau legal în România și nu poate fi implementată în condiții normale.

„Nu există referendumul pe meserii în legislație. Nu este posibil, indiferent ce intenții are Administrația Prezidențială”, a concluzionat fostul judecător al CCR.