De câțiva ani, un proiect de anvergură, Coridorul de Mijlociu, a recăpătat actualitate în Europa de Est ca o oportunitate esențială pentru un traseu comercial stabil, ca urmare a tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele clasice a fost afectat de aceste crize, iar la nivel regional, ruta transmodală ar putea reduce dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat dialogurile diplomatice cu Turkmenistan pentru un acord de parteneriat. Însă, specialiștii consideră că, din cauza unor probleme structurale și a lipsei unei viziuni strategice, România are șanse limitate să fie integrată în acest proiect, în care sunt favorizate alte două țări vecine și în mod deosebit Turcia, care devine tot mai influentă ca lider economic regional.

România are potențialul de a deveni mai independentă energetic, precum și un furnizor de securitate energetică în regiune, precum și un punct de tranzit pentru gazele și energia provenite din Marea Caspică, beneficiind de inițiativa denumită Coridorul de Mijlociu sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică.

2022 – Anul reluării discuțiilor României cu Turkmenistan, Georgia și Azerbaidjan, cu sprijinul Uniunii Europene

Interesul pentru acest proiect de amploare, aflat în discuție oficială încă din 2011, s-a reactivat în 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Astfel, autoritățile române au anunțat că au reluat discuțiile pentru un proiect deosebit de important, început în 2011, între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și susținerea Uniunii Europene. Liderii de state, miniștri de externe, inclusiv români, și oficiali europeni susțin această inițiativă. Coridorul de Mijlociu va permite și va facilita transportul de energie și bunuri din bazinul Mării Caspice către Europa de Vest. Inclusiv fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, a declarat sprijin pentru această inițiativă. 

Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijlociu

Pentru România, acest acord deschide perspective pentru consolidarea rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră poate deveni o poartă de acces pentru mărfuri provenite din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte state din bazinul Mării Caspice, conform relatărilor din presa de atunci.

Fluxul comercial va stimula creșterea economică în domeniul maritim, în logistică și în serviciile conexe. În plus, conectivitatea crescută se încadrează în strategia economică mai amplă a României, de a deveni un actor important în rețeaua europeană de infrastructură pentru logistică și transport. Colaborarea în cadrul acestui proiect evidențiază potențialul pentru parteneriate reciproc avantajoase, menite să sporească conexiunile și prosperitatea în întreaga Eurasie, explicau oficialii.

Odată cu avansarea acordului în privința implementării, se preconizează că va stimula noi dezvoltări în domeniul comerțului, infrastructurii și cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoare proiecte de integrare în regiunea extinsă a Mării Caspice și Mării Negre.

• Într-o mișcare importantă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România vor oficializa crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică – Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental care va fi semnat la București în acest an, anunțau în 2004 sursele de știri.

Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră urmează să fie semnată la București în 2024, anunță media

Valorizarea avantajelor geografice și investițiile în infrastructură permit acestor națiuni să deschidă noi oportunități economice, să stimuleze creșterea și stabilitatea regională.

România are o tradiție de eșecuri în proiecte energetice transnaționale: Nabucco, Coridorul Verde și Getica

Analizele Azernews subliniază că, deși beneficiile sunt evidente pentru toate părțile implicate, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu a fost încă semnat. În ciuda acestor intenții bune, istoria proiectelor energetice regionale pentru România este plină de eșecuri precum Nabucco, Coridorul Verde și Getica. Acest lucru evidențiază dificultățile în concretizarea acestor planuri, chiar și în condiții favorabile aparent.

Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijlociu menționat de Călin Georgescu, deși criticat de mass-media mainstream

Proiectul, reluat de ministrul de Externe, a fost apreciat de Călin Georgescu, în discursurile sale de după alegeri. Însă, ulterior, presa dominantă l-a criticat dur, asociindu-l cu inițiative megalomanice de tip comunist.

„Suntem la granița în Marea Neagră, dar dacă privim mai departe, vedem legături și cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o poziție extrem de avantajoasă pentru țară”, a afirmat Georgescu în începutul anului, într-un dialog cu Ion Cristoiu.

Septembrie 2025 – Oana Țoiu relansează discuțiile diplomatice despre Coridorul Caspic

Pe 22 septembrie 2025, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a purtat negocieri la nivel înalt privind Coridorul Caspic, informează Ministerul de Externe:

Într-o postare ulterioră, Oana Țoiu a declarat: „Voi prezenta un proiect mai amplu. România nu este doar la Marea Neagră, ci și la Marea Caspică. Îmi propun să dezvolt un coridor Marea Neagră-Caspică, pentru a facilita accesul în China și a asigura intrarea acesteia în Mediterană. Aceasta înseamnă diplomație strategică.” Aceasta a subliniat că parteneriatul cu China este vital pentru interesele României.

În schimb, față de proiectele anterioare, presa nu mai ironizează ideea, ci evidențiază beneficiile potențiale pentru România. Pentru ministrul de Externe, este o ocazie de imagine importantă. Însă, economistul Mircea Coșea, în exclusivitate pentru Gândul, afirmă că din cauza mai multor obstacole, șansele concretizării acestor planuri pentru România sunt reduse.

Mircea Coșea: Proiectul este foarte amplu și generos. Am putea sprijini o reluare a unui proiect de încredere, dar dificil de implementat

„Deocamdată, nu am suficiente informații pentru a fi optimist cu privire la fezabilitatea acestui proiect, care perioadă îndelungată. E un proiect foarte bun, care ar trebui să ne ajute. Nu să ne asigure independența energetică, asta nu am putea avea niciodată. Independența energetică e un ideal. 

3 condiții fundamentale pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a se integra în Coridorul Caspic

Mircea Coșea a explicat vulnerabilitățile țării noastre în această privință astfel:

• Un proiect de asemenea amploare necesită cel puțin trei elemente esențiale. În primul rând, o strategie clară în privința energiei pe termen lung. România nu dispune de o astfel de strategie, se luptă de mult timp să obțină acces la proiecte de gaz din Marea Neagră, dar fără succes. Trebuie să privească lucrurile în perspectivă.

• În al doilea rând, trebuie o posibilitate reală de finanțare.  Și acest aspect este dificil de realizat în condițiile actuale ale României.
• În al treilea rând, logistica acestui proiect trebuie să fie fezabilă. Adică, modul în care se poate realiza un transport eficient pe conducte sau alt tip de infrastructură. Concluzia mea, având în vedere informațiile disponibile, este că, deși acest proiect este foarte ambițios, implementarea sa pentru România este dificilă.

„România nu are un program național clar în domeniul energetic, iar activitatea sa este fragmentată și lipsită de viziune strategică

• Am putea considera acest început ca o reluare a unui proiect de încredere,  dar încă dificil de realizat. Cu speranța ca, până la urmă, România va avea un program național unitar în domeniul energetic. Ceea ce, momentan, nu are. 

Val de creșteri de prețuri la energie din august 2025. Factura energetică a explodat

• Ce înseamnă, în perspectivă, această situație? În primul rând, nu știm precis cu ce nivel de consum trebuie să lucrăm. Discutăm foarte entuziasmați despre trecerea la automobile electrice, robotizarea, inteligența artificială, aspecte care necesită un consum energetic crescut, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Momentan nu. Investițiile în aceste domenii lipsesc.

  Pe tema consumului de gaz, avem un nivel de utilizare care nevoie de prelucrare chimică este inexistent, fiind depășit și pierdut. Multe aspecte din infrastructură și planificare energetică încă nu sunt clarificate, iar lipsa unei viziuni strategice face dificil progresul în acest domeniu, necesitând o abordare mai coerentă în dezvoltare.