Explic de ce anteriorul proiect de țară (Strategia Snagov) pentru aderare la Uniunea Europeană a fost benefic. Propun 20 de teme strategice economice și sociale de inclus în acest Plan național.

România pare să nu conștientizeze că lumea se reașază în prezent din punct de vedere economic, tehnologic, militar și geostrategic. Perioada până în jurul anului 2030 va fi marcată de incertitudini și conflicte, într-o perioadă de hiper-cicli Kondratieff și ciocniri de interese globale. Marile puteri încearcă să se poziționeze optim pentru următorii 50-60 de ani. Este nevoie de solidaritate, inițiativă, de o orientare clară și de poziții fundamentate solid. De un Proiect de țară.

Strategia România 2040 trebuie să fie un document de consens național, ce include obiective pe termen lung, direcții generale pentru dezvoltarea economică și socială și setul de politici publice alternative ce trebuie adoptate. Cinci ținte principale până în 2040: România să depășească media UE privind PIB / locuitor în paritatea puterii de cumpărare; aderarea la Zona Euro până în 2035; poziția ca a 8-a economie a UE (în funcție de PIB în paritatea puterii de cumpărare); lider regional în Europa de Sud-Est și în Top 30 global al competitivității și dezvoltării umane; clasarea în Top 30 la indicatorii de dezvoltare umană globală (conform metodologiei ONU); poziționarea printre țările dezvoltate din UE, la indicatorii de sustenabilitate și inovare în cercetare-dezvoltare (conform metodologiei Comisiei Europene).

Prin Proiectul de țară 2040, România trebuie să depășească lipsa de viziune strategică actuală. Altfel, din țară cu cea mai rapidă convergență către media UE în perioada postaderare, se poate ajunge la o societate capturată de venituri medii, însoțită de polarizare socială și stagnare economică. Pasul către periferia UE este doar la un pas. Decidenții români trebuie să lase la o parte orgoliile și să asculte vocea poporului.

Cazierul politic trebuie să fie cel care inițiază o nouă viziune strategică. Istoria aderării la Uniunea Europeană a reprezentat cel mai solid exemplu. Acest proiect a fost fundamentat prin strategia de la Snagov, un demers consensual la nivel politic, realizat în colaborare între Academia Română, Banca Națională a României și mediul academic. Obiectivul principal a fost aderarea la UE până în 2007, urmând atingerea unor obiective sectoriale și implementarea politicilor compatibile cu valorile europene, de la acquis-ul comunitar până la finalizarea negocierilor pentru fiecare capitol. Beneficiile aderării sunt vizibile: PIB-ul a crescut de aproape patru ori, generând 275.000 poziții stabile de muncă, puterea de cumpărare a salariului mediu a crescut cu 127%, salariul minim de 5,4 ori, iar pensiile de 3,4 ori, contribuind la reducerea severă a sărăciei. România a avut o rată ridicată de convergență reală.

Zece priorități economice fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Patriotism Economic – promovare prin productivism și investiții, evitând austeritatea extremă. Implementarea unei programări economice orientative. Redresarea industriei naționale prin investiții în sectoare strategice. Este nevoie de o relansare industrială susținută de programe guvernamentale dedicate pentru totalitatea companiilor care produc în România, indiferent de capitalul lor, pentru crearea de locuri de muncă bine plătite și dezvoltarea unui hub industrial și tehnologic regional, bazat pe export și inovare. Acțiuni sugerate în Planul de Relansare Economică, detaliat aici.

• Stoparea vânzării companiilor strategice profitabile din România. Protejarea autorității de reglementare și a managementului performant al acestor firme. România trebuie să păstreze „argintăria din casă” și să stimuleze campionii regionali.

• Reforma fiscal-bugetară inteligentă – optimizarea cheltuielilor publice și alocarea eficientă a resurselor. Prioritizarea investițiilor cu impact strategic și eliminarea risipei financiare prin standardizare și eficientizare a achizițiilor. Implementarea contractelor de performanță.

• Creșterea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare. Digitalizarea ANAF și reforme administrative pentru o colectare mai eficientă. Obiectiv: creșterea cu 5 puncte procentuale a ponderii veniturilor în PIB, până la media EU, pentru a asigura resurse suplimentare pentru investiții și programe sociale, fără a suplini contribuabilii corecți.

• Echitate socială și fiscală – introducerea impozitării progresive. Sistem de impozitare diferențiat, colectarea globală a veniturilor și contribuiri mai mari pentru cei cu venituri mari, fără a afecta clasele vulnerabile. Aceasta va crește veniturile bugetare și va diminua inegalitățile economice, în concordanță cu standarde internaționale.

• Reducerea decalajelor regionale prin investiții majore în infrastructură – modernizarea rețelelor de transport și utilități, utilizarea fondurilor europene și a fondurilor din PNRR pentru mobilizarea a peste 150 miliarde de euro în următorii 5 ani, creând oportunități și locuri de muncă pe întreg teritoriul.

• Dezvoltarea agriculturii și securitatea alimentară – sprijin pentru fermieri, extindere irigații la 2,8 milioane are și investiții de 21 miliarde euro în fermele autohtone. Subvenții și scheme de sprijin pentru agricultură și zonale montane, pentru creșterea productivității și reducerea dependenței de importuri.

• Relansarea economică prin stimularea investițiilor strategice și sprijin pentru startup-uri și IMM-uri, inclusiv granturi, facilități fiscale și garanții de stat, pentru promovarea producției locale și accesul pe piețe externe.

• Un stat eficient, activ și responsabil. Consolidarea agențiilor de reglementare, promovarea unei politic externalin eficiente, debirocratizare și modernizare instituțională. Aplicarea unor criterii clare de performanță pentru funcționarii publici și legarea salariilor de aceste rezultate.

• Digitalizarea serviciilor publice – implementarea soluțiilor de e-guvernare și conectarea comunităților la servicii moderne, pentru îmbunătățirea accesibilității și dezvoltarea sectorului IT&C autohton.

• Energie accesibilă și durabilă – tranziție verde echilibrată și securitate energetică, cu accent pe energie regenerabilă și valorificarea resurselor interne precum gazele din Marea Neagră. Creșterea ofertei interne pentru reducerea costurilor pentru populație, implementarea măsurilor de compensare pentru comunitățile afectate de decarbonare.

4. Zece priorități sociale fundamentale pentru Proiectul de țară România 2040.

• Reîntoarcerea la clasa muncitoare – evitarea poverii asupra cetățenilor cu venituri mici și medii. Creșterea nivelului de trai și a salariilor și pensiilor la standarde europene. Obiectivul principal este majorarea puterii de cumpărare a populației în următorii 5–10 ani până la media UE, protejând vulnerabili și consolidând clasa de mijloc.

• Întărirea protecției sociale și reducerea sărăciei. Reconstrucția sistemului social pentru cei defavorizați, reducând numărul de locuințe și familii în situație de penurie. Creșterea ajutoarelor sociale și mixul de programe de incluziune activă, sprijin pentru persoanele cu dizabilități și minorități marginalizate.

• Sănătate publică de calitate și accesibilă. Finalizarea proiectelor pentru spitale regionale, extinderea rețelelor și modernizarea infrastructurii medicale în zonele rurale. Asigurarea personalului medical și a medicamentelor necesare, eliminarea birocrației și crearea unui sistem echitabil și finanțat corespunzător.

• Educație de calitate și oportunități egale pentru elevi. Reducerea abandonului școlar, modernizarea infrastructurii și echipamentelor, acordarea de burse și vouchere sociale, precum și dezvoltarea transportului școlar și crearea de unități educaționale în zonele defavorizate.

• Sprijin pentru familie și creșterea natalității, promovând valorile tradiționale și politice pro-natalitate, pentru revitalizarea demografică a țării.

• Promovarea identității naționale și a valorilor patriotice. Consolidarea identității culturale și spirituale, educație în spiritul respectului față de istorie și simbolurile naționale, și sprijin pentru manifestările culturale locale. Valorificarea specificului național în context european. Introducerea de elemente de istorie și cultură în curriculum, susținerea media autohtonă și promovarea patrioților civici.

• Protejarea patrimoniului cultural și religios. Susținerea comunităților locale, a bisericii și a tradițiilor, restaurarea monumentelor și promovarea turismului cultural și gastronomic bazat pe obiceiuri și meșteșuguri autentice.

• Protejarea tinerilor și stoparea exodului. Politici dedicate tinerilor, combaterea vulnerabilităților, stimulente pentru reintegrare și facilități pentru accesul la credite pentru educație, antreprenoriat și locuințe.

• Locuințe pentru tineri și categorii vulnerabile. Dezvoltarea unui program național de locuire, stimulând construcția de locuințe pentru tineri și extinderea infrastructurii de utilități în zonele deficitare.

• Transparență, integritate și eficiență în administrație. Recâștigarea încrederii în instituții prin respectarea principiilor statului de drept, controlul cheltuielilor, transparență și lupta împotriva corupției.

Propunerile de mai sus reprezintă un set de teme economice și sociale esențiale pentru dezvoltarea țării. Formează baza pentru un Proiect național care să orienteze România spre integrarea în valorile moderne ale țărilor dezvoltate. Alternativa nu mai poate fi amânată, a venit momentul acțiunii.