Cairo nu doar se află în proximitatea Marilor Piramide de la Giza, o necropolă monumentală a faraonilor îngropați acolo, ci și găzduiește cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce îl diferențiază este faptul că aproximativ 2 milioane de locuitori trăiesc în acest cimitir. Chiar în morminte!

Potrivit statisticilor neoficiale, datorită lipsei unui recensământ precis, populația acestei zone atestată variază. Unele surse estimează că numărul locuitorilor ajunge la trei milioane. Comunitatea locală trăiește în afara controlului oficial, fără acces la servicii de sănătate, educație sau alte forme de asistență.

Orașul Morților, o combinație între tradițiile faraonice, creștine și islamice

Originile cimitirelor din jurul centrului actual al orașului Cairo datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, perioada cuceririi arabe a Egiptului, când tărâmul antic al faraonilor a intrat sub influența islamică. După consolidarea puterii arabe, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri culturale.

Schimbările majore au vizat ceremoniile funerare. Pe malurile Nilului au apărut necropolele care reflectau un amestec de credințe antice, creștinismul copt și islamism. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor, practicați anterior la scară redusă și în mod izolat.

Impactul statutului social asupra înmormântării

După secole, în periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii regale, înconjurate de mormintele simple ale aristocrației locale. Pentru nobili, era o chestiune de prestigiu să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest centru regal și nobiliar a fost înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli și săraci.

Mausoleele conducătorilor arabi exibeau dimensiuni impresionante, arhitectură grandioasă și decoruri elaborate. Multe dintre aceste structuri au rămas până în prezent. Totuși, ca și mormintele faraonilor, și acestea necesitau întreținere constantă și protecție.

Cavoul, adesea „noua locuință” a celui decedat

Faraonii Egiptului au obținut nemurirea prin construcția de temple și morminte protejate de preoți pentru secole. La fel, mausoleele musulmane au fost întreținute de familii influente, administratori și supraveghetori.

Atât timp cât o familie fondatoare, nobilă sau dintr-o dinastie avea membri în viață, mormintele acesteia rămâneau protejate. Structurile nu erau neapărat unitare, fiind răspândite în diverse zone. Multe aveau forme de cavouri decorate, unele având ferestre, iluminate cu torțe, și dotate cu mese și balustrade.

Decăderea necropolei

În 1882, ocuparea Egiptului de către britanici a marcat începutul declinului ordinii arabe, după trei secole de dominare otomană. Valul de schimbări a afectat și clubul celor bogați și al clasei de mijloc, majoritatea devenind mai sărace. Resursele pentru conservarea și întreținerea mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut complet. În consecință, vastul cimitir istoric a fost abandonat și a căzut în ruină. Între 1922 și 1956, odată cu obținerea independenței, a avut loc o revoluție culturală și civilizațională majoră.

Transformarea Orașului Morților în epoca modernă

Cairo a devenit capitala unei națiuni care tinde să își redobândească gloria antică, ceea ce a provocat un exod masiv. Anual, sute de mii de locuitori ai zonelor rurale ale Nilului migrează către Cairo pentru îmbunătățirea statutului social.

Noii locuitori se stabilesc în centrul orașului Cairo, unde necropolele abandonate și deteriorate, datând din perioada arabă, au devenit cartiere populare. Această migrație a dus la locuirea, în cavouri vechi, a milioane de oameni săraci, fără acces la servicii medicale, educație sau siguranță, dar cu electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele trecutului sunt uitate, iar cimitirele devin cartiere urbane pline de viață.

Turism în Orașul Morților

Pentru explorarea acestei zone, cea mai eficientă metodă este angajarea unui ghid local. Este recomandat să colaborezi cu unul dintre localnici, nu cu agenții sau tur-operatori, fiindcă aceștia pot fi mai puțin informați despre zonele din interior.

În cazul în care te rătăcești, salută localnicii cu „Salam alaykum” și răspunde cu „Alaykum Salam”. Este important să respecți spațiul, evitând fotografiile și filmările la morminte, pentru a nu afecta oamenii care locuiesc acolo. Nu este o atracție turistică obișnuită, ci un cartier plin de istorie și viață.

Sursa Foto: Shutterstock

Autorul observează: Antichitatea se întâlnește cu modernitatea în Cairo, unde sute de drone au creat pe cer imagini ale faraonilor, zeităților și monumentelor egiptene antice. Un spectacol de artificii a marcat inaugurarea celui mai mare Muzeu de Arheologie din lume