Tensiunile internaționale și situația guvernamentală instabilă necesită specialiști capabili să ia decizii responsabile pentru economia și finanțele țării, pentru a îndrepta problemele actuale.

Inflația, fluctuațiile economice, inclusiv posibilitatea de creștere a prețurilor la bunuri esențiale (alimente, medicamente) și servicii, precum și modificările dobânzilor la credite și influența eliminării plafonării prețurilor la energie, sunt subiecte analizate într-un amplu interviu acordat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României.

Aceste teme sunt cruciale și de o complexitate înaltă. Experiența vastă a lui Adrian Vasilescu, de două decenii la Banca Națională, oferă un punct de vedere relevant pentru opinia publică, facilitând înțelegerea provocărilor economice și financiare actuale.

Banca Națională a României, cu principalele atribuții de asigurare a stabilității prețurilor și financiare, precum și stabilirea și aplicarea politicilor monetare și valutare, joacă un rol esențial în contextul actual, intern și internațional, fiind plasată în prim plan în lupta cu inflația globală.

În interviul acordat, Adrian Vasilescu a evidențiat că riscul geopolitic reprezintă cel mai semnificativ pericol inflaționist, amplificând criza prețurilor, inițiată de factorii energetici. Criza prețurilor, care durează cinci ani, se prezintă ca o provocare complexă, a cărei rezolvare se anticipează a fi posibilă abia în 2026.

“Banca Națională a României evaluează constant riscurile, adaptând analiza anual, în funcție de prioritățile actuale. În prezent, riscul geopolitic este considerat cel mai important, afectează direct stabilitatea prețurilor și financiară, iar BNR întărește măsurile de apărare în aceste arii”, a declarat Adrian Vasilescu.

“Este necesară reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB în șapte ani”

În cazul în care măsurile guvernamentale afectează stabilitatea prețurilor, am explorat necesitatea de a evita situații critice, având în vedere soluțiile propuse de politicieni, printre care creșterea TVA.

“Este o problemă dificilă! Dacă se decide evitarea creșterii TVA, se limitează unul dintre riscurile inflaționiste. Totuși, este imperativ ca Guvernul să găsească soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare, pentru a reduce deficitul bugetar. Agenturile de rating suveran impun această reducere, așteptându-se ca în câțiva ani să se ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB, obiectiv ce nu se poate atinge prin simple reduceri de cheltuieli.”, afirmă Adrian Vasilescu.

Reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB în șapte ani presupune o strategie fiscală prudentă.

“În discuțiile publice, se vorbește despre austeritate, un termen ce atrage atenția. Dar austeritatea este diferită de o abordare mai subtilă, o dietă sanatoasă! Este nevoie de o dietă sanatoasă pentru a menține un deficit bugetar activ, fără a depăși pragul de 3% din PIB.”, a precizat Adrian Vasilescu.

“Austeritatea sufoca, dieta echilibrează”

Adrian Vasilescu subliniază că noul guvern trebuie să adopte o strategie fiscală echilibrată și responsabilă, mai puțin drastică decât austeritatea.

“Expresia «Strângem cureaua» este uneori folosită, dar într-o abordare de austeritate, restrictiile sunt exagerate. Dieta, gestionată corespunzător, asigură o economie și finanțe sănătoase, cu un deficit bugetar în limitele pragului de 3% din PIB, acceptat de Comisia Europeană și alți factori internaționali.”, a adăugat Adrian Vasilescu.

Un deficit bugetar de 3% permite investiții și alte cheltuieli pe lângă veniturile generate de impozite și taxe, fără a crește excesiv deficitul.

Analiză a intervenției BNR din mai 2025

În mai 2025, investițiile au migrat masiv din piața valutară românească, provocând riscul de depreciere a leului.

BNR a intervenit prompt pentru menținerea stabilității monedei naționale.

“Investitorul este un actor central, influențat de climatul economic. Piața valutară este guvernată de legități economice, iar în perioade de instabilitate, investitorii își retrag capitalul”, a explicat Adrian Vasilescu.

Investitorii preferă climatul economic stabil pentru alocarea capitalului.

Cererea și oferta de valută sunt factori cheie în stabilitatea cursului unui leu.

Investitorii, din diverse categorii, reacționează la evenimentele economice complexe și anticipează eventualitățile, pentru a-și proteja investițiile.

În 5 mai s-a văzut o tendință de panica si iesire a investitorilor.

Migrarea acestor investiții, evaluate la miliarde de lei, amenința stabilitatea leului românesc.

Aceștia se orienteaza spre oportunități mai sigure, iar absența lor de pe piața valutară a afectat raportul cerere-ofertă.

Interventia BNR s-a realizat in timp util, prevenind o deteriorare mai semnificativa a leului. Intervenirea anticipata a avut ca scop evitarea unor efecte adverse pe termen lung.

Rezerva valutară și stabilitatea leului

Intervenția BNR a antrenat o majoră diminuare a rezervelor valutare în mai 2025.

În ciuda acestei scăderi, rezerva valutară a rămas suficientă și leul este stabil, după intervenția BNR.

Stabilitatea leului este crucială, iar BNR monitorizează constant situația.

Stabilitatea leului s-a realizat in timp util, prevenind o depreciere periculoasă, aducând leul la un nou punct de echilibru.

Pragul psihologic de 5 lei pentru 1 euro a fost atins în 2025.

BNR a gestionat situația fără a compromite rezerva valutară sau stabilitatea economică.

Despre creșterea TVA și compararea cu anul 2010

Noul guvern face față scepticismului public privind gestionarea deficitului bugetar, iar situația actuală este comparată cu criza datoriilor din 2009-2012.

O nouă intervenție a BNR ar putea fi necesară, depinzând de măsurile adoptate.

Adrian Vasilescu oferă perspective asupra implicațiilor creșterii TVA.

Deciziile fiscale sunt de natură politică, neafectând direct atribuțiile BNR.

O creștere a TVA-ului este un factor inflaționist, conform experienței din anul 2010, când o creștere a TVA a generat o sporire a inflației.

Acțiunile guvernului pot genera reacții adverse la nivelul populației.

În 2010, creșterea TVA a dus la o dublare temporară a ratei inflației.

Impactul măsurilor fiscale este influențat de perioada de timp necesară pentru observarea efectelor. Aceasta este o corelție importantă pentru evaluare.

Dezinflație, nu deflație

Populația se confruntă cu o criză de creștere a prețurilor, în ciuda reducerilor din 2022.

Adrian Vasilescu explică diferența dintre inflație și dezinflație.

Dezinflația reprezintă o încetinire progresivă a creșterii prețurilor.

Scăderea prețurilor, definită ca deflație, este un fenomen periculos, spre deosebire de inflație.

Ţintele BNR pentru inflaţie se situează în concordanță cu standardele europene.

Întreținerea cursului inflaționist la nivelul țintă este esențială pentru o economie sustenabilă.

Experiența din 2020 arată tendința europeană de deflație.

.În 2024, 15 țări din UE s-au apropiat de pragul deflației.

România a evitat deflația în 2024.

Cauzele inflației din 2021 și efectele pandemiei

România a gestionat eficient efectele pandemiei, menținând o stabilitate a prețurilor.

Performanța României în gestionarea inflației din această perioadă demonstrează eficiența politicii monetare.

Liberalizarea prețului la energie electrică din 2021 a amplificat inflația.

Războiul din Ucraina a amplificat inflația la nivel global.

Liberalizarea prețurilor la energie și riscul geopolitic

Liberalizarea prețurilor la energie din 2025 va elimina plafonarea.

Este imposibil să se anticipeze impactul eliminării plafonării asupra prețurilor.

Efectele liberalizării nu se mai vor manifesta la fel.

Riscul geopolitic rămâne cel mai puternic factor inflaționist.

Inflația globală a scăzut semnificativ din vara lui 2022.

România a încheiat inflația în 2022 și a intrat în dezinflație.

Dezinflație și perspective

Observațiile despre scumpiri și temerile legata de deflație nu sunt pertinente in conditiile economiei globale.

Experții anticipau deflația și au fost contrazise de realitate.

Fenomene economice complexe influentează stabilitatea globală.

România a avut o dezinflație consistentă.

Performanța României a demonstrat o abordare adaptativă la situația economică globală.

Inflația în mai 2025 și impactul instabilității

Datele statistice europene din mai 2025 vor evidenția situația inflaționistă.

Analizele economice din 2025 arata o revenire a inflației.

Dezinflația din primele patru luni ale anului a fost datorată unor factori specifica.

Instabilitatea politică, ieșirea de capital și schimbarea ROBOR-ului au afectat situația din luna mai 2025.

Inflația în mai a fost mai mare decât se preconiza.

Adrian Vasilescu preconizează o revenire la dezinflație.

BNR nu poate influența dobânzile bancilor comerciale.

Sfaturi pentru guvern și deficit bugetar

Sunt necesare solutii politice solide pentru a gestiona situația economica complexa.

BNR nu poate impune soluții politice.

Un guvern stabil este crucial pentru situația economică a țării.

România trebuie să se concentreze pe construirea unei economii sustenabile.

Devenirea creditor internațional este un obiectiv îndepărtat in conditiile actuale.

România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat comparativ cu alte țări europene.

Sursa foto: Mediafax Foto