Ce învață elevii la Istorie despre extremism? Profesor: „Necorespunzător!”

„Pe lângă nemulțumirile față de reprezentanții politici și partidele principale, acești indivizi nu cunosc istoria, nu înțeleg sensul extremelor, naționalismului, populismului, lipsindu-le educația civică și juridică”, a declarat Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” din București.

Aceasta explică vulnerabilitatea tinerilor față de manipulare. Promisiunile de proprietăți la prețuri avantajoase sunt greu de crezut. Totuși, într-o democrație, votul lor trebuie respectat. „Problema este cum am ajuns aici, însă aceasta este o altă discuție”, continuă prof. Riegler.

Profesorul explică că absolvenții liceului deseori nu posedă cunoștințe istorice de bază și o cultură civică deficitară. „Obiectul lor de studiu principal este cel necesar pentru admiterea la Bacalaureat. Această materie tratează superficial, aproape ignorând două teme importante din istoria românilor: legionarii și mareșalul Ion Antonescu, care sunt astăzi subiecte tabu, aproape interzise”.

Profesorii sunt obligați să respecte programele și manualele. „Indiferent de dorințele lor, nu au suficient timp pentru a aprofunda astfel de subiecte, a analiza aspectele complexe și a furniza informații detaliate”, adaugă dascălul.

Prin urmare, lipsa unui bagaj minim de cunoștințe istorice conduce mulți tineri să voteze fără a înțelege în profunzime ideologia politică pe care o susțin.

„Politicienii te vor manipula ușor”

În ceea ce privește manualele de Istorie, profesorul le consideră ineficiente. „Elevii învață doar despre faptul că Ion Antonescu a condus România între anii 1940-1944, fără detalii despre guvernarea sa”.

Istoria a fost întotdeauna problematică, explică profesorul. Regimurile totalitare și dictatoriale au intrat deseori în conflict cu istoria, încercând să o controleze. „În ultimii ani, există o tendință de a minimaliza istoria, cu scopul de a crea indivizi mai ușor de manipulat. Atacarea istoriei are scopul de a dezvolta persoane lipsite de cunoștințe și ușor de înșelat. Procesul electoral în sine este un concurs de manipulare în masă”.

„La Cultură Civică se ia 10 pe linie”

Profesorul Riegler subliniază că deficiențele educaționale nu se limitează la predarea istoriei. „În clasele a VII-a și a VIII-a, elevii studiază Cultură Civică, unde învață pentru prima dată despre regulile unui stat de drept. Cu regret, observ că majoritatea elevilor primesc note maxime în această disciplină, note primite pe bază de influențe”.

Profesorul oferă un exemplu concret din propriul liceu: „În urmă cu câțiva ani, o profesoară de Cultură Civică, angajată prin concurs, a încercat să noteze elevii conform cunoștințelor lor reale. Rezultatul a fost un scandal, părinții s-au revoltat, iar profesoara a fost obligată să părăsească instituția”.

Riegler consideră această disciplină vitală pentru înțelegerea democrației.

Tinerii, radicalizați online

Sistemul educațional contribuie la succesul manipulatorilor politici. „Datele arată o rată îngrijorătoare de analfabetism funcțional în rândul tinerilor. La aceasta se adaugă timpul petrecut online, unde aceștia sunt bombardați cu mesaje agresive, pe care le adoptă și le răspândesc mai departe”.

Profesorul consideră că tinerii s-au radicalizat pe platformele de socializare, unde numeroase persoane sunt plătite pentru promovarea unor ideologii. Internetul facilitează și răspândirea teoriilor conspirației.

Această vârstă, caracterizată de curiozitate și impulsivitate, îi face pe tineri vulnerabili la influențe. Unii devin adepți ai grupărilor naționaliste, populiste sau chiar extremiste. Unele persoane, chiar din ignoranță, devin adepte ale nazismului, purtând tatuaje cu simboluri naziste, fără a înțelege profund sensul lor.

Utilizarea excesivă a telefonului mobil este frecventă, cu un timp mediu de 7-8 ore pentru elevii de liceu, ajungând uneori la 11 ore.

Votul pentru suveranism, o decizie riscantă

Bogdan Bucur, sociolog, consideră că tinerii aleg candidați suveraniști datorită lipsei de educație și cultură. „Votul pentru suveranism este un amestec exploziv de lipsuri materiale, precaritate educațională și o cultură defectuoasă.”

Sistemul educațional și cel cultural s-au degradat, neglijate de autorități, contribuind la apariția extremelor.

Consecințele sunt clare: profesori nemulțumiți, sistem educațional afectat, oameni fără cultură și educație, vulnerabili la influențe extremiste. 

Bucur argumentează că este necesară o educație civică și juridică pentru înțelegerea democrației, a statului de drept și funcționării instituțiilor.

Promisiuni politice și posibilitatea dictaturii

Sociologul susține că tinerii nu înțeleg pe deplin sensul democrației. Promisiunile unor partide politice extremiste, populiste și naționaliste, deși atractive la prima vedere, pot duce țara spre dictatură sau faliment.

Prin urmare, o educație civică și juridică este esențială pentru a lua decizii informate la vot.