Cu aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și șosele de mare viteză estimați la finalul anului 2025, România intră într-o etapă nouă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Oficialii, constructorii și specialiștii din domeniu discută despre avansul din ultimii ani, unul fără precedent, precum și despre provocările majore care ne așteaptă pentru a realiza o rețea adecvată de drumuri rapide, de aproximativ 3.000 km – finanțare, prioritizarea proiectelor și impactul economic major pe termen lung, generate de autostrăzi de mare viteză pe întreg teritoriul țării.

Potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor, până la sfârșitul acestui an România va apropia de 1.500 km, mai precis 1.480 km, de autostrăzi și drumuri rapide.

Deși reprezintă doar jumătate din necesar, această cifră marchează un moment simbolic: România va depăși Rusia în clasamentul european al rețelelor de autostrăzi și drumuri de mare viteză, plasându-se imediat după Ungaria.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunță că după ce s-a inaugurat peste 80 km de autostrăzi și drumuri expres, până la finalul anului vor fi operaționale aproape 70 km adiționali pentru șoferi, inclusiv pe Autostrada Moldovei (A7), între Ploiești și Buzău și între Focșani și Adjud. În plus, se marchează un pas strategic important: rețeaua începe să lege orașe importante între ele.

„De la sfârșitul acestui an, vom putea circula de la Craiova până la Buzău, iar anul viitor vom ajunge până la Pașcani. Se conectează regiuni din întreaga țară, însă adevărata rețea va fi completă doar după traversarea Munților Carpați”, explică Scrioșteanu.

Pe șantiere, evoluția proiectelor este vizibilă: „Progres clar, calitate verificată”

Pe secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș, din Autostrada Transilvania (A3), construcția, realizată de compania românească Erbașu, avansează considerabil.

Bogdan Munteanu, șeful de șantier, afirmă că progresul fizic este „favorabil, în jur de 65%”, cu o colaborare eficientă între proiectanți, constructori și autorități.

„Structurile sunt stabile, verificările din teren confirmă standardele de calitate. Unele mici neconformități au fost remediate rapid. În cazul în care ritmul s-a diminuat, de obicei din cauza condițiilor meteorologice sau ajustărilor tehnice, s-au suplimentat echipele și resursele”, precizează acesta.

Munteanu evidențiază însă importanța menținerii ritmului de lucru și a controlului tehnic riguros.

„Doar prin monitorizare continuă putem garanta siguranța și durabilitatea investițiilor. România are șantiere active, cu echipe specializate și o direcție clară spre modernizarea infrastructurii rutiere”, subliniază Bogdan Munteanu.

Constructorii pot realiza mai mult decât poate plăti statul

În ciuda progreselor, resursele financiare au fost aproape insuficiente. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, emite un avertisment în acest sens.

„Avem peste 700 km contractați, iar la fața locului se lucrează pe peste 150 km. Însă piața de construcții poate realiza mai mult decât poate plăti în prezent statul”, menționează Ciurea.

Conform acestuia, în cadrul Programului Național de Infrastructură sunt proiecte însumând 25 de miliarde de euro, care concurează pentru o alocare de doar 5,5 miliarde de euro.

„Este esențial să prioritizăm urgent șantierele în curs, în special cele aproape finalizate. Blocarea antreprenorilor din cauza lipsei plăților duce la revendicări costisitoare pentru stat”, a afirmat Ionuț Ciurea.

Reprezentantul asociației de monitorizare a proiectelor de infrastructură estimează că România poate finaliza încă 100 km de autostradă până la sfârșitul anului și subliniază că 2026 trebuie să fie anul finalizării proiectelor majore precum Autostrada Moldovei (A7) până la Pașcani și Centura A0 a Bucureștiului.

Impact economic semnificativ: fără infrastructură, transportatorii pierd până la 7 miliarde de euro anual

Pentru companiile de transport, autostrăzile reprezintă o condiție esențială pentru competitivitate. Radu Dinescu, secretar general al UNTRR, subliniază că infrastructura actuală reduce eficiența flotei românești cu 30–40%.

„Transportatorii din Vest parcurg 12.000–14.000 km lunar cu un șofer. În România, rar depășim 9.000–10.000 km, din cauza vitezelor medii mai mici”, afirmă Dinescu.

Această diferență afectează direct competiția: „Industria transporturilor naționale pierde anual între 6 și 7 miliarde de euro, din cauza infrastructurii ineficiente.”

De asemenea, extinderea rețelei trebuie să fie dublată de crearea unor parcări sigure pentru șoferi:

„Șoferii nu pot fi paznici ai flotelor. Este nevoie de spații special amenajate, conforme cu standardele europene”

Anul 2026 – cel mai prolific moment în dezvoltarea infrastructurii rutiere din România

Dacă în 2024 s-au inaugurat aproximativ 200 km de autostrăzi, iar în 2025 se preconizează circa 150 km, anul 2026 va fi cel mai productiv din istorie, cu peste 200 km planificați pentru deschidere.

Succesul depinde de continuarea finanțării fără întreruperi și de finalizarea marilor coridoare rutiere, în special A7 și A0, care vor transforma semnificativ mobilitatea între regiunile țării.

România traversează un moment de răscruce: dacă avansează cu ritm accelerat și finaliza în următorii ani infrastructura rutieră, se va moderniza complet, sau va rata ocazia și va intra în blocaje financiare ce pot bloca pentru mult timp cel mai ambițios program de investiții în domeniu din ultimii 30 de ani.

Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.