Ucraina salută decizia CPI de a investiga crimele regimului Lukașenko împotriva populației din Belarus

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reacționat favorabil la decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a începe o anchetă privind presupusele crime comise de autoritățile din Belarus sub conducerea lui Alexander Lukașenko. Decizia a venit ca rezultat al unei sesizări din partea Lituaniei și vizează acțiuni legate de deportarea și persecutarea opozanților politici, în special după protestele din 2020.

Sybiha a afirmat că Ucraina susține inițiativa și consideră că aceasta transmite un mesaj clar că a fost încălcată orice formă de impunitate pentru liderii autoritaristi. El a precizat că ancheta subliniază faptul că nu vor fi tolerate încălcări ale drepturilor omului și că cei responsabili trebuie să răspundă în fața legii.

Kievul: regimul Lukașenko trebuie tras la răspundere

Ministrul ucrainean a evidențiat sprijinul Kievului pentru responsabilizarea regimului de la Minsk. El a menționat că Ucraina a susținut de mult timp că autoritățile belaruse trebuie trase la răspundere atât pentru crimele împotriva propriului popor, cât și pentru sprijinul acordat Rusiei în conflictul din Ucraina.

Sybiha a subliniat că urmărirea penală este crucială pentru asigurarea unui viitor democratic și democratic în Belarus. El a accentuat că justiția trebuie să fie o prioritate pentru a asigura stabilitatea și tranziția către un sistem politic responsabil.

Ce investighează CPI

CPI a deschis ancheta după ce Lituania a formulat o sesizare oficială, solicitând verificarea acuzațiilor de crime împotriva umanității. În documentele publicate, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, susține că există motive rezonabile pentru a crede că autoritățile belaruse au orchestrat deportări și persecuții ale opozanților politici, atât reali, cât și percepuți.

Investigația acoperă perioada de la 1 mai 2020, începutul protestelor de amploare contra regimului Lukașenko, și urmărește în special acțiunile transfrontaliere asupra teritoriului Lituaniei. Acestea includ deportări și alte forme de represiune politică.

Procurorii indică faptul că aceste acțiuni au fost încurajate sau aprobate de nivelurile înalte ale guvernului belarus și constituie un atac sistematic asupra civililor, în cadrul unui atac mai larg asupra populației.

Deportări și persecții politice

Ancheta se concentrează pe incidentele de deportare și persecutare din perioada de după protestele din 2020, având ca punct central cazurile care implică teritoriul Lituaniei. Aceste acțiuni pot constitui crime împotriva umanității, conform prevederilor Statutului de la Roma, pentru deportare, persecție pe motive politice și alte forme de represalii.

Documentele CPI menționează că acțiunile au fost planificate și aprobate la cele mai înalte niveluri ale guvernului belarus și fac parte dintr-un atac sistematic asupra opozanților politici și civili.

–

Decizia CPI a fost primită ca un pas important în responsabilizarea statului belarus pentru presupusele crime împotriva umanității, în contextul tensiunilor regionale și al implicării mai multor state în promovarea justiției pentru victime.