Trump anunță oficial reluarea războiului cu Iranul către Congres

Președintele Donald Trump a declarat, printr-o scrisoare datată 10 iulie și obținută de POLITICO, că atacurile militare începute pe 7 iulie sunt în conformitate cu responsabilitatea sa de a proteja interesele naționale ale Statelor Unite și pe cei ai aliaților săi. Notificarea nu reprezintă o declarație oficială de război, însă administrația afirmă că a fost declanșat un nou termen prevăzut de War Powers Resolution, legea din 1973 care impune președintelui să oprească operațiunile militare după 60 de zile, dacă nu primește autorizare din partea Congresului.

Reacție și interpretări

Casa Albă susține că acțiunea militară a fost autorizată conform legii, dar această interpretare este contestată de opoziție în Capitoliu. Legislatorii critică interpretarea administrației, considerând că legea nu poate fi oprită sau reluată prin declararea succesivă a unor armistiții, în condițiile în care trupele continuă să participe la acțiuni militare și să mențină blocada navală în regiune.

Contextul regional și escaladarea conflictului

Operațiunea militară a vizat peste 300 de ținte iraniene în trei nopți, anunțate de Comandamentul Central al SUA. Scopul oficial a fost reducerea capacităților Iranului de a ataca nave comerciale și marinari în Strâmtoarea Ormuz. Reacția americană vine după ce Donald Trump a anunțat încheierea armistițiului cu Iranul, deși reporturile anterioare indicau continuarea confruntărilor și încălcarea înțelegerilor inițiale.

În plus, Trump a declarat că Statele Unite vor reinstaura blocada asupra navelor iraniene și că vor prelua controlul securității în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv asupra traficului maritim. Liderul de la Casa Albă a afirmat că navele comerciale ar urma să plătească 20% din valoarea încărcăturii pentru tranzit și protecție, măsură criticată pentru faptul că încalcă norme internaționale privind libertatea navigației.

PUBLICITATE

Reacția internațională și opinii din Congres

Legislativul american a avut deja poziții restrictive față de evoluțiile din regiune. În iunie, Senatul aprobase o rezoluție cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă, solicitând oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres. În același timp, Camera Reprezentanților adoptase o măsură similară cu 215 voturi pentru și 208 împotrivă. Totuși, aceste rezoluții sunt one-shot și nu au putere obligatorie pentru președinte, fiind considerate mai mult declarații politice decât decizii cu efect juridic.

O posibilă rezoluție cu caracter obligatoriu, care ar fi limitat semnificativ puterile militare ale președintelui, riscă să fie vetoată de Casa Albă. Pentru a fi adoptată în ciuda veto-ului, ar fi necesară o majoritate de două treimi în ambele camere ale Congresului, ceea ce este considerat improbabil în configurația actuală.

În concluzie, conflictul dintre Casa Albă și Parlament privind controlul asupra acțiunilor militare în Iran continuă, fără o decizie clară a legislativului în privința autorizării oficiale a războiului.