În România din anii ’80, economisirea a devenit o regulă generală, impusă de politicile stricte ale regimului comunist. Obsesia fostului dictator Nicolae Ceaușescu de a achita rapid datoriile externe a fost plătită de români prin sacrificii, majoritatea fiind supuși unui regim sever de austeritate, intensificat mai ales în sezonul rece, când costurile pentru întreținere și utilități era mai mari, sintetizează Adevarul.

În perioadele reci, circulația cu autovehiculele personale era limitată, apa caldă provenită din sistemul centralizat era aproape inexistentă, existând riscul ca țevile din blocuri să înghețe și să se spartă, locuințele primeau energie electrică și gaze naturale conform programului, iar radiatoarele rămâneau nefuncționale în cea mai mare parte a anului.

Peretele, vitrinele și zidurile fabricilor, uzinelor, magazinelor, instituțiilor și spațiilor publice erau pline de mesaje „motivaționale”, dar lipsite de vivacitate, încurajând românii să reducă risipa. Mulți dintre ei nu aveau alternative, România fiind considerată în acea perioadă una dintre cele mai sărace țări din Europa din punct de vedere economic.

Astăzi, diminuarea cheltuielilor personale este justificată prin alte motive, complet diferite de cele din anii ’80. Lipsa resurselor financiare reprezintă unul dintre aceste motive, dar unii români care adoptă un stil de viață mai economic își motivează deciziile prin dorința de a reduce consumul, cheltuielile impulsive și inutile, de a fi mai eficienți și mai prudenți financiar și chiar pentru a fi mai prietenoși cu mediul înconjurător.

Termenul clasic de „zgârcenie” a fost înlocuit cu expresia „frugal”, care încurajează o utilizare mai atentă a resurselor și evitarea economiilor extreme. Pe platforme sociale, precum Reddit, mulți români au împărtășit ce îi face să fie „frugali” și cum reușesc să economisească, cel mai adesea menționând cheltuielile cu utilitățile.

Vecinii, valorizați când pornesc centrala

„Sfaturile” preferate de mulți români pentru reducerea costurilor sezoniere sunt amânarea pornirii centralelor de încălzire a apartamentelor, iar în sprijinul lor vin, adesea involuntar, vecinii.

„Secretul este ca vecinul de dedesubt să mențină căldura. Aerul cald se ridică și te încălzește. La începutul perioadei reci, apartamentul de sub noi era în renovare și țineau geamurile deschise aproape toată ziua. Mă înghețam în casă și îmi înghețau picioarele. Cum au închis geamurile și au păstrat și ei căldura, e atât de cald încât poți sta în tricou fără a porni centrala pe timpul zilei. Totuși, locuiesc într-un bloc nou, bine izolat”, a povestit un utilizator pe Reddit.

Un alt român menționează că a început să aprecieze comportamentul vecinilor, deoarece, deși este luna decembrie, nu a folosit centrala termică.

„Cred că mulți dintre cei care nu locuiesc la mansardă sau la parter și au peste 20 de grade în apartament (în timpul nopții scad sub 5 grade) fără a porni centrala, ar trebui să le mulțumească vecinilor. Nu le-a rămas căldură reziduală din vară în apartament. Au 20 de grade pentru că pereții dintre locuințe și podele nu sunt izolați termic”, afirmă un alt internaut.

Alți utilizatori arată că, doar seara, caloriferele din apartament sunt calde, deoarece atunci simt mai acut frigul.

„Nici eu nu am pornit încălzirea, am 21 de grade în casă. Pentru mine e suficient, stau în tricou și pantaloni scurți”, completează un utilizator.

Un alt locuitor din Brașov afirmă că, deși în oraș toți vecinii își țineau centralele pornite pe tot parcursul iernii, el reușea să-i pornească doar câteva zile pe sezonul rece.

„Uneori mă trezeam cu casa gata să „explodeze” de cald”, rememorează acesta.

Un alt român „frugal” declară că menține termostatul setat la 20°C, iar centrala se activează doar când temperatura scade sub acest nivel. Aceasta pornește automat o dată sau de două ori pe zi, câteodată de trei ori, a observat el.

„Setez termostatul la 16–17°C. Chiar și așa, plătesc 600 lei pe lună pentru căldură. Dacă e prea cald, apar mucegai pe pereți și mobilă, și nu vreau să fiu nevoit să mut și să curăț mereu”, afirmă un alt utilizator.

Un cuplu a afirmat că a adoptat comportamentul vecinilor, cunoscuți pentru economia lor.

„Dacă bătrânii din bloc, care poartă câte șapte straturi de haine și nu pornesc centrala, pot supraviețui cu temperaturi mai scăzute, de ce nu am putea și noi? Ne-am adaptat: purtăm hanorace și șosete groase în casă”, explică aceștia.

Metode suplimentare de economisire utilizate de români

Utilizarea mai rară a centralei de încălzire nu este singura strategie recomandată pentru reducerea costurilor. Unii internauți susțin că pot diminua cheltuielile dacă duc gunoiul doar când sacoșa de menaj este plină. Astfel, evită risipa de pungi.

Alți utilizatori preferă să își repare singuri diverse defecte în locuință, pentru a nu apela la „meseriași”.

„După experiențe cu mașina, am ajuns la concluzia că limita legală de viteză este prietenoasă cu bugetul, iar timpul economisit de la condus cu viteză excesivă este adesea nesemnificativ sau inexistent, chiar și pe distanțe lungi. Menținerea unei viteze ridicate crește cheltuielile și riscurile de accident”, a menționat altcineva.

„Nu cumpăr apă îmbuteliată, am un izvor aproape de casă și iau de acolo. La intervale regulate, arunc și înlocuiesc bidoanele de 5 litri”, afirmă un alt român.

Conservarea resurselor

Unii români afirmă că și-au redus cheltuielile tratând cu seriozitate alimentația. Nu consumă dulciuri sau cumpără carne la reduceri. La serviciu, preferă să își ia mâncare de acasă, pentru prânz.

„Cele mai frugaliste alegeri au fost să iau mobila și obiecte care urmau să fie aruncate sau au fost abandonate lângă tomberon. Am observat vecini aruncând un raft de bibliotecă în stare bună. L-au donat cu plăcere, în loc să îl arunce. Am găsit un mobilier de colț lângă tomberon, l-am recondiționat și de doi ani îl folosesc ca suport pentru flori”, povestește o tânără.

Ea adaugă că, deși putea cumpăra astfel de obiecte, consideră că, atunci când sunt în condiții acceptabile, merită să li se dea o a doua șansă la refolosire.

Alt utilizator menționează că un bun mod de a economisi este reducerea deplasărilor cu mașina.

„Nu plătesc cash niciodată, deoarece prefer să folosesc cardul pentru a plăti exact suma, evitând restul. În timp, se acumulează: 10 sau 20 de bani pe ici pe colo”, explică un alt român econo.